Toate acestea se traduc în planificare mai grea și riscul ca proiectele să fie amânate de clienți în perioade de incertitudine, avertizează oamenii de afaceri din sector. AntreprenoriI își ajustează din mers strategia și mizează în continuare pe export, accentul fiind pus pe încheierea unor contracte pe termen mediu-lung.
Nu în ultimul rând, vorbim de deficitul de specialiști și presiunea pe costul muncii, păstrarea unei echipe stabile și performante fiind o mare provocare.
Strategie pentru 2026
În 2026, eficiența și exportul vor conta mai mult ca oricând. Măsurile anunțate de autorități (de exemplu, creșterea impozitului pe dividende la 16% și schimbări la regimul micro) cresc costul capitalului și reduc spațiul de investiții dacă nu ești atent la cash-flow, atrage atenția Mihai Zugrăvescu, CEO OBI Systems.
În plus, pachetul de modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026 aduce mai multă complexitate și obligații, ceea ce înseamnă timp și bani alocați conformării.
„Strategia noastră nu se schimbă radical, dar se ajustează. Punem și mai mult accent pe clienți externi (export de servicii de dezvoltare) și contracte pe termen mediu-lung, continuăm productizarea (mai mult „produs” și componente scalabile, mai puțin „proiect one-off”), standardizăm livrarea și creștem automatizarea (pentru a compensa costurile) și revizuim prețurile și pachetele astfel încât să reflecte realitatea costurilor și riscurilor”, a declarat pentru Termene.ro Mihai Zugrăvescu, CEO OBI Systems.
Acesta susține că produsele românești pot avea succes, mai ales în zona de software și servicii cu valoare adăugată mare, unde contează competența și execuția, nu doar brandul țării.
„Punctele forte sunt creativitatea, adaptabilitatea, viteza de livrare și raportul bun calitate/preț.Punctele slabe țin de scalare și consistență: marketing internațional, vânzări, brand, capital pentru creștere și uneori lipsa unor procese standardizate „enterprise-grade”. Când le rezolvi, produsul românesc poate concura foarte bine”, mărturisește antreprenorul.
Grijile pentru 2026
Pentru 2026, temerile sunt legate în primul rând de lipsa de predictibilitate: schimbări fiscale dese, reguli care se clarifică târziu și costuri administrative în creștere. Pentru o companie de software, aceasta se traduce în planificare mai grea când vine vorba de bugete, hiring, investiții, existând riscul ca proiectele să fie amânate de clienți dat fiind incertitudinea din piață.
În paralel, rămâne riscul de deficit de specialiști și presiunea pe costul muncii – dacă piața devine mai volatilă, păstrarea unei echipe stabile și performante devine și mai importantă, afirmă Mihai Zugrăvescu.
Acesta spune că din perspectiva unui antreprenor din IT autoritățile ar trebui să aibă în vedere câteva direcții simple, cum ar fi predictibilitate pe minimum 12–24 luni (calendar clar, fără schimbări din scurt), simplificare administrativă și digitalizare reală (mai puține declarații, ghiduri clare), stimulente pentru investiții și productizare: deduceri pentru R&D, pentru training/certificări, pentru automatizare și securitate cibernetică, dar și măsuri care încurajează reinvestirea profitului, nu penalizează capitalizarea firmelor (mai ales pentru companiile care cresc și angajează).
Costuri mari, în 2025
În 2025, cele mai mari provocări au fost legate de incertitudinea fiscală și de presiunea pe costuri (salarii, servicii recurente, licențe, echipamente), plus competiția foarte puternică pentru oameni buni, arată Mihai Zugrăvescu.
În IT, nu e vorba doar de recrutare, ci și de retenție, motivare și păstrarea standardelor de calitate când proiectele cresc în complexitate, precizează antreprenorul.
Nu în ultimul rând, eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT și-a spus cuvântul.
„Am fost afectați și de modificările fiscale de la începutul anului 2025, generate de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior programatorilor, în vigoare de la 1 ianuarie prin Ordonanța „Trenuleț”. Aceste schimbări au dus atât la creșterea costurilor salariale pentru companie, cât și la reducerea veniturilor nete ale angajaților din domeniul IT. În acest context, am decis să compensăm integral beneficiile eliminate, prin ajustări la nivel salarial, astfel încât angajații noștri să își poată păstra venitul net agreat și stabilitatea financiară. Iar majorările de la 1 august 2025 (TVA standard 21% și modificări de accize) ne-au afectat mai ales indirect”, afirmă Mihai Zugrăvescu.
Impact de cash-flow
Ca firmă B2B, o parte din TVA se recuperează/compensează în lanț, însă apare impact de cash-flow și crește costul final pentru clienții care nu își deduc integral TVA. În plus, accizele și scumpirile asociate se văd în costuri operaționale (transport, utilități, anumite servicii). „Nu a fost o creștere „dramatică” peste noapte, dar se acumulează și obligă la mai multă disciplină financiară și la ajustări graduale de preț”, mai menționează Mihai Zugrăvescu.
În cazul OBI Systems, 2025 a fost un an de consolidare și maturizare. Eforturile companiei au fost concentrate pe două direcții: livrare predictibilă și calitate pentru proiectele în derulare (aplicații web și mobile, integrări, module ERP/SaaS), precum și întărirea fundației interne – procese, documentație, securitate, automatizări și scalarea infrastructurii pentru a susține creșterea businessului.
„Per ansamblu, ne-am atins obiectivele principale: am menținut stabilitatea portofoliului, am crescut eficiența de livrare a proiectelor și am făcut pași clari în direcția productizării (mai multe componente reutilizabile, standardizare). În același timp, am continuat și extins colaborările internaționale, pentru că pentru noi, exportul de servicii de dezvoltare rămâne o prioritate”, precizează antreprenorul.
Evoluția sectorului
Cele mai recente date ale Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) arată că industria IT&C are în continuare o contribuţie majoră la economia României. În 2024, sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro și exporturi în creştere, având o pondere de 6,67% în PIB.
Cu toate că sectorul rămâne un pilon al economiei, se observă o temperare a ritmului de creştere, care reflectă primele semnale ale impactului schimbărilor fiscale recente asupra performanţei sectorului.
„Datele confirmă că IT&C este unul dintre sectoarele care trag economia înainte, nu doar prin performanţă financiară, ci şi prin stabilitate şi rezilienţă. Industria a continuat să investească, să angajeze şi să exporte, chiar şi într-un context de operare mai dificil. În acelaşi timp, efectele eliminării facilităţii fiscale încep să se resimtă şi pot influenţa investiţiile viitoare. Potenţialul de creştere rămâne, cu condiţia ca România să îşi asume politici publice predictibile şi orientate spre viitor”, a declarat Corina Vasile, directorul executiv al ANIS.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
