Inițiativa aparține unui grup de senatori din toate grupările politice: USR, UDMR, AUR, PNL și PSD și a primit voturile a 76 de senatori, fără niciunul împotrivă.
Printr-o simplă cerere la ANAF, firmele vor putea să-și actualizeze impozitul și TVA-ul indicând numele companiei închise și documentele relevante.
De altfel, în ultimii ani, statul român a schimbat de mai multe ori legislația în domeniu. Asta și pentru a respecta mai bine drepturile firmelor care au de recuperat sume de la firme în insolvență sau faliment, așa cum prevede legislația europeană.
Reglementările legate de recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă creanțelor neîncasate au fost modificate, în ultimii ani, în România, în favoarea contribuabililor afectați de problemele financiare ale clienților lor.
Ce prevede modificarea legislativă
Printr-un articol unic se modifică art. 287 din Codul Fiscal.
Noua propune legislativă conține următoarele prevederi.
„În cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, ori ca urmare a dizolvării beneficiarului, în cazurile prevăzute de art. 237, alin. 1 lit. a), b), c) si e) din Legea societăților, nr. 31/1990, urmată de radierea acestuia din Registrul Comerțului”.
„Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, iar în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment, conform legislației privind insolvența. În cazul dizolvării beneficiarului pentru motivele prevăzute la art. 237, alin. 1 lit. a), b), c) si e) din Legea societăților, nr. 31/1990, ajustarea este permisă începând cu data la care societatea a fost radiată din Registrul Comerțului”.
”Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, intrarea în faliment, ori a celui in care s-a înregistrat radierea societății beneficiare în Registrul Comerțului”.
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 şi nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la această dată, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.
„Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală”.
”Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunea care face obiectul ajustării”.
”În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanțelor respective, se anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate, prin decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate”.
De ce era necesară modificarea
Conform inițiatorilor, de multe ori, firmele de bună credință care au facturi emise către o companie radiată rămân cu valoarea TVA și a veniturilor în sold, deși acestea nu mai pot fi recuperate. Astfel, firmele sunt obligate să plătească impozit pe o sumă de bani pe care nu au încasat-o și nici nu vor mai putea încasa vreodată.
„Inițiativa ar ajuta companiile să își curețe contabilitatea de aceste creanțe și, foarte important, să dea ocazia firmelor să își ajusteze baza de impozitare și să regleze TVA în consecință. Firmele nu trebuie să plătească decât ceea ce datorează statului, nici mai mult, nici mai puțin. De asemenea, este important ca regularizarea să se facă ușor, fără birocrație inutilă, cu o simplă cerere”, susține senatorul Claudiu Mureșan și inițiator principal al legii.
Forma adoptată de Senat urmează să fie dezbătută și votată și la Camera Deputaților. Forma votată de Senat poate fi consultată aici.
Statul român prefera să încaseze TVA de la păgubiți
Amendamentele aduse legislației fiscale din România în ceea ce privește ajustarea TVA aferentă creanțelor neîncasate au avut drept scop alinierea la principiile fundamentale stipulate de Directiva de TVA, precum și implementarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazuri similare.
„Din cauza faptului că România se afla printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai extinse perioade de insolvență – procedurile au depășit zece ani în multe cazuri – autoritățile fiscale au modificat legislația în domeniu prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018. Modificare a avut la bază decizia CJUE în cauza C-246/16 Enzo Di Maura”, este opinia reprezentanților Deloite România,Victoria Dobre și Monica Zipiș,
Legislația europeană prevede clar faptul că un stat membru nu ar trebui să condiționeze recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate de procedurile greoaie derulate în instanțe, atunci când astfel de proceduri se pot întinde pe perioade lungi de timp (peste zece ani în acest caz).
„Astfel, începând cu 1 ianuarie 2019, ajustarea bazei de impozitare a TVA aferentă creanțelor neîncasate este permisă de la data intrării în procedura de faliment a clientului, iar în cazul procedurilor de faliment inițiate anterior acestei date, pentru care nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă sau definitivă și irevocabilă, contribuabilul are dreptul să își ajusteze baza de impozitare în termen de cinci ani începând cu 1 ianuarie 2019, în baza documentelor emise de instanțele judecătorești. Pentru celelalte situații, care nu implică falimentul sau insolvența debitorilor, legislația a rămas nemodificată”, mai explică reprezentanții. Deloite.
Insolvențe în număr mare printre firmele din România
Peste 13.000 de companii care însumează peste 93,5 miliarde euro cifra de afaceri și peste 710.000 angajați, sunt restructurabile sau în insolvență iminentă, arată o analiză a casei de insolvență CITR.
De asemenea, peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei şi datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei - mai arată analiza CITR.
Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare au rămas cele mai afectate domenii în 2022. Companiile din aceste domenii reprezintă peste 60% din numărul total al firmelor intrate în insolvență în 2022. București, Bihor și Cluj sunt regiunile cu cele mai multe insolvențe, relevă analiza.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
