În acest an, o altă amenințare pentru mediul de afaceri constituie riscul fiscal, nefiind exclusă majorarea taxelor în a doua parte a anului și foarte probabil la începutului anului viitor, de altfel creșterea taxelor pe proprietate a și fost anunțată de către autorități.
Scăderea consumului
Motivele de îngrijorare sunt legate și de consum, pentru că după o reducere puternică pe finalul anului trecut, procesul a continuat și în 2026, ceea ce constituie o frână pentru PIB, după cum susțin analiștii financiari. Acest recul poate fi compensat prin realizarea de investiții publice cu bani europeni, România având la dispoziție fonduri de circa 25 miliarde de euro.
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA), spune că anul 2026 a debutat cu o reducere a consumului, continuând trendul de anul trecut, ceea ce afectează PIB-ul României.
„Dacă în 2024 creșterea PIB a fost undeva la 0,9%, pentru 2025 procentul va fi ceva mai mic, poate undeva la 0,5% sau chiar mai puțin. Nu începem anul prea bine, deoarece consumul, care este principalul factor care duce la creșterea PIB, a căzut puternic pe finalul anului. Deci 2026 începe cu un consum redus și iarăși, în continuare va scădea puterea de cumpărare în lunile următoare, cel mai probabil. Deci să nu ne așteptăm să crească consumul, el va fi o frână pentru PIB”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Codîrlașu.
Potrivit ultimelor date disponibile de la INS, vânzările cu amănuntul au crescut marginal în noiembrie 2025, cu doar +0,1% față de octombrie, în ciuda campaniei ofertelor de Black Friday. Raportat la aceeași lună din 2024, în noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul s-au redus cu -4%.
Investiții pe bani europeni
Cum consumul este în scădere, salvarea ar putea să vină de la investițiile europene pe bani europeni, în condițiile în care sumele ce pot fi accesate sunt considerabile.
„Ce rămâne sunt investițiile, în special din bani europeni, pentru că avem foarte mulți bani disponibili. Deci undeva chiar spre 25 de miliarde de euro am putea atrage. Dacă luăm acești bani, putem compensa scăderea consumului prin investiții publice cu bani europeni. Dar accentez cu bani europeni, nu prin împrumuturii”, a mai precizat Adrian Codîrlașu.
Avantajul banilor europeni este că folosirea lor este strict auditată de autoritățile europene, iar ei sunt direcționați chiar acolo unde trebuie, declară analistul, care se arată optimist că România poate să și cheltuie aceste sume.
„Și dacă îi luăm și îi ținem, tot este bine până îi cheltuim. De cheltuit o vom face. Și dacă îi luăm și îi ținem o perioadă în rezerva BNR, tot este bine că arătăm o contrapondere a masei monetare în euro semnificativă, ne ajută pentru stabilitatea financiară și pentru finanțarea deficitului de cont curent, care rămâne nesustenabil”, a mai afirmat analistul.
Reducere lentă a ratei inflației
În privința prețurilor, Adrian Codîrlașu susține că acestea vor continua să crească, însă într-un ritm mai mic, iar spre finalul anului vom asista la reducerea ratei inflației.
„Procesul dezinflaționist se va relua și prețurile vor continua să crească, însă într-un ritm mai lent. Ne așteptăm ca inflația să fie undeva pe la 6-7% pe finalul anului, ceea ce înseamnă o reducere lentă a ratei inflației. Aceasta înseamnă că prețurile vor continua să crească, atât timp cât inflația este cu plus, prețurile cresc”, menționează reprezentantul CFA România.
În același timp, nu este deloc exclus ca în a doua parte anului să mai asistăm la o majorare a taxelor, depinde și de cum va fi execuția bugetară. Cu siguranță, însă, vor crește la începutul anului viitor, cel puțin pe zona de proprietăți, de altfel s-a și comunicat acest lucru, arată Codîrlașu.
Date Eurostat
Datele Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, adică o rata anuală de 8,6% în decembrie, faţă de doar 2,3% media UE. Țara noastră este urmată în clasament de Estonia şi Slovacia, cu 4-4,1%, adică la jumătate față de noi.
În decembrie 2025, în zona euro, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,9%, în scădere faţă de 2,1%, nivel consemnat în noiembrie. Spre comparație, cu un an înainte, se înregistra o rată de 2,4%.
Dacă vorbim de inflaţia anuală în Uniunea Europeană, aceasta a fost de 2,3%, în scădere faţă de 2,4% în noiembrie. În anul anterior, rata era de 2,7%. Țările cu cele mai scăzute niveluri ale inflaţiei au fost Cipru (0,1%), Franţa (0,7%) şi Italia (1,2%).
.png)
.png)
