Potrivit analizei, problema nu ține de lipsa investițiilor, ci de dezechilibrul dintre producție și capacitatea de a gestiona energia în timp.
Pe 29 iunie, în plină caniculă, România a ajuns în vârful clasamentului european al prețurilor pe piața pentru ziua următoare, cu valori care au depășit 4.200 lei pe megawatt-oră în orele de seară. Câteva săptămâni mai târziu, seceta prelungită a dus la oprirea, pe rând, a ambelor reactoare de la Cernavodă.
Pentru prima oară în 23 de ani, țara a rămas fără producție nucleară, sursă care asigură în mod normal aproximativ o cincime din energia națională. În paralel, nivelul scăzut al Dunării a redus producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier. În unele zile critice, din aproape 19 GW de capacitate instalată, sistemul a reușit să producă doar 6,9 GW, mai puțin de o treime din potențialul teoretic.
„Problema nu a fost lipsa investițiilor, ci dezechilibrul structurii lor. În doar patru ani, capacitatea solară și eoliană a explodat, de la circa 0,6 GW instalați la prosumatori în 2022, la peste 3 GW fotovoltaici, peste 3 GW eolian și 3,7 GW la prosumatori în 2026. Este o reușită reală a tranziției energetice", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Investițiile în stocare, centrale pe gaz de rezervă și modernizarea rețelelor de transport au avansat mult mai lent. Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice prevedea, până de curând, doar 16,2 MW de capacitate de stocare la nivel național, o cifră simbolică raportată la miile de megawați regenerabili instalați, arată analiza Frames.
Comisia Europeană a subliniat, în raportul de țară pentru 2026, că rețeaua de transport și distribuție reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale României, incapabilă să țină pasul cu ritmul de dezvoltare a noilor capacități.
„Pe scurt, am construit motorul, dar nu și rezervorul. Energia solară abundentă de la prânz nu a putut fi stocată pentru orele de vârf ale serii, când consumul crește și producția fotovoltaică scade", a mai spus Negrescu.
Proiecte care leagă producția de stocare
Autorii raportului oferă un exemplu de soluție, proiectul hibrid de la Ogrezeni, județul Giurgiu, dezvoltat de compania austriacă Energy, care este considerat unul dintre cele mai mari proiecte solar-plus-stocare din Europa. Capacitatea fotovoltaică de 761 MWp este cuplată cu un sistem de stocare de 534 MW / 1.068 MWh.
Investiția totală se ridică la aproximativ 460 de milioane de euro, una dintre cele mai mari investiții private din energie realizate în România. În faza de construcție sunt estimate circa 350 de locuri de muncă, cu o componentă importantă de execuție și aprovizionare locală. Odată finalizat, în 2027, parcul ar urma să producă anual între 1,4 și 1,5 TWh-oră, echivalentul consumului a aproximativ 684.000 de gospodării.
Consumul crește, iar mixul energetic trebuie să se schimbe
Consumul intern net este estimat la circa 53.600 GWh-oră în 2026, cu vârfuri instantanee care s-au apropiat de 7.000 MW în plină vară. Pe termen mediu, autoritățile anticipează adăugarea a aproape 13 GW de capacități noi până în 2032, într-un mix care include gaze naturale, nuclear, eolian, fotovoltaic și aproximativ 2,25 GW de stocare în baterii.
Finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă ar putea ridica ponderea nucleară de la 18-20% către circa 30% din consum. În paralel, capacitățile pe cărbune, aproximativ 1.900 MW, urmează să fie retrase până cel târziu la finalul lui 2030, conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acest calendar face urgentă înlocuirea lor cu surse flexibile, nu doar cu regenerabile suplimentare.
Blocajele structurale care rămân nerezolvate
Potrivit analiștilor de la Frames, primul blocaj este legislativ și de piață. Mecanismele de răspuns al cererii, prin care consumatorii mari sunt plătiți să-și reducă sau să-și mute consumul în orele critice, sunt încă afectate de bariere de reglementare.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a anunțat că România devine prima țară din Uniunea Europeană care adoptă un mecanism explicit de plată pentru reducerea cererii.
„Rămâne de văzut cât de rapid și de atractiv va fi implementat pentru industriile mari, precum siderurgia, cimentul sau chimia, al căror consum nu poate fi oprit instantaneu, dar poate fi programat dacă regulile sunt clare”, precizează autorii raportului.
Al doilea blocaj este rețeaua. Modernizarea liniilor de transport și distribuție rămâne, potrivit Comisiei Europene, principala vulnerabilitate structurală. Fără ea, chiar și proiectele de stocare și regenerabile deja construite riscă să nu poată fi integrate eficient, iar congestiile pot anula parțial beneficiile investițiilor din amonte. Din 2026, alocarea de capacitate de rețea trece la un mecanism competitiv, ceea ce aduce mai multă disciplină, dar necesită o implementare predictibilă.
O parte a soluției vine din modul în care se consumă energia. Guvernul a anunțat instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente, capabile să măsoare consumul în timp real. Odată finalizat proiectul, va deveni posibilă introducerea tarifării dinamice.
Consumatorii care își programează aparatele electrocasnice sau încărcarea mașinilor electrice în orele cu surplus solar ar putea economisi, potrivit primelor estimări, între 10% și 20% din factura anuală. Prosumatorii, sute de mii de gospodării și firme, contribuie deja la acoperirea consumului local din timpul zilei și pot reduce presiunea pe rețea dacă sunt echipați cu baterii.
„România a investit corect și rapid în producție regenerabilă, dar insuficient, până acum, în capacitatea de a o folosi la momentul potrivit. Direcția s-a schimbat. Proiecte precum Ogrezeni arată că investițiile private pot aduce simultan capacitate și flexibilitate, cu impact local", spune Negrescu.
Astfel, miza pentru anii următori nu mai este dacă sistemul poate produce suficientă energie, capacitatea instalată există și continuă să crească, ci dacă există disciplina de execuție și cadrul instituțional necesare pentru a finaliza la timp stocarea, modernizarea rețelelor și instrumentele de flexibilitate a consumului.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
