Sindicatul Naţional Finanţe Publice – SindFISC a anunțat că a demarat deja procesul de consultare a membrilor pentru inițierea unui conflict de muncă, respectiv strângere de semnături și program de acțiuni de protest. Deși nu a fost stabilit un eventual calendar al protestelor, cel mai probabil acțiunile de blocare a activității vor avea loc în prima parte a lunii aprilie.
SindFISC reunește funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Finanțelor și instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia (Ministerul Finanțelor - MF, Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc - ONJN, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor - ONPCSB, Agenția Națională de Administrare Fiscală - ANAF, Autoritatea Vamală Română - AVR, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili - DGAMC, Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice - DGRFP-uri, etc).
Cazul angajaților DGAF
„În ultima perioadă au fost promovate acte normative ce vizează creșteri salariale pentru anumite categorii profesionale, aspect care induce în rândul membrilor noștri de sindicat stări de frustrare și de nemulțumire, cu consecințe negative asupra atingerii obiectivelor instituționale”, susține Nicolae-Liviu Toader, președintele SindFISC.
Drept exemplu, acest prezintă situația inspectorilor din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) care se regăsesc în majoritatea discursurilor conducătorilor instituțiilor, fiind implicați profesional in activități complexe si cu grad ridicat de risc (cum ar fi situația conflictuală generată la nivelul OMV Petrom).
De trei ani, prin ordonanță de urgență, pentru aceștia a fost eliminată funcția specifică (prevedea printre altele recrutarea de personal numai prin concurs), în prezent fiind echivalată funcției generale.
Mai mult, anterior, respectiv în anul 2016, printr-un ordin al Președintelui ANAF a fost diminuat semnificativ cuantumul sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficia această categorie.
„Ca urmare a demersurilor întreprinse de sindicat și a acțiunilor promovate de acesta, pentru o mare parte dintre angajați, instanțele de judecata din România au considerat că angajatorul aplică în mod nelegal ordinul de diminuare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică”, explică președintele SindFISC.
Astfel, s-a ajuns în situația în care inspectori antifraudă aflați în situații identice, având funcții identice și aceleași atribuții, uneori membri în aceeași echipă de control, sunt remunerați diferit (cu aproximativ 25%), situație care generează frustrări și nemulțumiri în rândul celor dezavantajați.
Cazul angajaților de la „Mari Contribuabili”
Probleme sunt și la nivelul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), instituție prin care se administrează primii 3.000 de contribuabili din punct de vedere al importanței contribuției la bugetul statului.
Anterior apariției legii salarizării (în prezent în vigoare) și până la 31 decembrie 2022, angajații DGAMC aveau cele mai mici salarii din cadrul sistemului instituțional ANAF.
Una dintre explicații provine din faptul că, la acea vreme, personalul DGAMC a fost omis din conținutul unui act normativ care prevedea egalizarea salariilor din cadrul unităților teritoriale la nivelul celor din centrală, aspect neremediat, deși portofoliul de contribuabili al DGAMC este reprezentat de cele mai mari firme care activează în România cu activitate complexă și care, în relația cu ANAF, respectiv cu inspectorii, beneficiază de suportul specialiștilor marilor firme de avocatură, contabilitate, fiscalitate, audit, consultanță, etc.
Salarizarea inechitabilă
O altă nemulțumire a angajaților din Finanțe este generată de implementarea actualei legi privind salarizarea care a permis interpretări diferite ce au avut ca rezultat venituri salariale disproporționate pentru funcționari cu atribuții și responsabilități similare. Drep urmare, există deja peste trei sute de acțiuni colective pe rolul instanțelor judecătorești pe această temă.
„Întrucât se apropie termenul asumat de către Guvern pentru elaborarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar, am solicitat conducerii instituțiilor, în calitate de organizație sindicală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă, să fim convocați la dezbateri pe această temă, fară rezultat până în prezent.
În viziunea organizației noastre, noua lege a salarizării în sectorul bugetar trebuie să îi poziționeze pe finanțiști într-o grilă de salarizare corespunzătoare importanței sociale a activității prestate de către aceștia, a complexității muncii, restricțiilor impuse de specificul activității în concordanță cu riscurile suplimentare asumate, performanțele individuale și colective obținute de finanțiști în colectarea veniturilor la bugetul statului, astfel încât, să se poată finanța toate activitățile desfășurate de celelalte categorii de bugetari, să poată fi implementată cu succes noua lege și să nu mai asistăm la distorsiunile generate de aplicarea neunitară a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, explică Nicolae-Liviu Toader.
Nemulțumiri multiple
Președintele SindFISC consideră că neregulile semnalate mai sus, lipsa titularizărilor pe post pentru mai mult de jumătate din totalul funcțiilor de conducere, politica de recrutare a resursei umane care a condus la îmbătrânirea personalului majoritar (medie de varstă 53 ani), încărcarea disproporționată cu sarcini a unor funcționari care activează pe diferite segmente de activitate, au avut ca efect acutizarea stării de nemulțumire în rândul membrilor de sindicat.
În plus, deși încă din anul 2021 sunt cunoscute țintele din PNNR cu privire la noua lege a salarizării, până în acest moment, cu mai puțin de două luni înainte de termenul asumat pentru emiterea actului normativ, Guvernul nu a prezentat public nici măcar un proiect al acestui act normativ.
La rândul său, liderul Sindicatului Liber din Finanţele Publice Alba, Mihai Oană, a declarat, marți, că funcționarii instituției au decis să declanșeze protestul pe termen nelimitat, fiind nemulţumiți că în viitor salariile lor ar putea să scadă prin aplicarea prevederilor noii legi a salarizării.
Protestele precedente
La mijlocul lunii mai 2017, câteva sute de salariați au protestat în fața Ministerului Finanțelor, nemulțumiți și atunci în primul rând de legea salarizării, ce putea duce la diminuări ale veniturilor, în anumite condiții.
Protestele spontane au avut loc pe parcursul a două zile la Finanțele Publice din mai multe județe, printre care Galați, Arad, Timișoara, Craiova, Constanța ori Vaslui. În aceste cazuri, angajații au întrerupt lucrul și au ieșit în fața sediilor instituțiilor, afișând diferite mesaje de protest
Și angajații direcțiilor de taxe şi impozite din primăriile sectoarelor 2, 3, 4, 6 opreau lucrul, în semn de solidaritate cu salariații din Finanțe.
„Nu se mai regăsesc sporurile de salarizare ale celor de la vamă, un spor de 25%, precum şi sporul celor de la antifraudă care era stabilit printr-o ordonanță de urgență de până la 25%. Practic, aceste sporuri, prin adoptarea noii legi a salarizării, vor dispărea. În cele mai afectate categorii de salariaţi din cadrul ANAF sunt cei din teritoriu, mai ales cei din aparatul vamal şi cei din conducerea AJFP şi direcţiilor regionale.
Avem un număr de aproximativ 3.500 de angajați în această situație - la nivelul ANAF de 14,5%. Aceste lucruri le-am înfățișat şi domnului prim-ministru şi sperăm ca împreună cu sindicatele să găsim o soluţie în acest sens. Una din dorințele dânților este ca cei din teritoriu să fie salarizați la nivelul aparatului central”, declara atunci președintele ANAF, Bogdan Stan, în urma întâlnirii de lucru cu premierul Sorin Grindeanu şi cu reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Propunerea agreată a fost ca salariile angajaților din unităţile teritoriale ale Fiscului să rămână la nivelul prezent, în cazul în care nu se găsesc soluții pentru mărirea lor.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
