Acesta spune că totul a pornit de la introducerea în Planul Național de Regresare și Reziliență a jaloanelor cu privirea la eliminarea facilităților fiscale în cele trei domenii. Din păcate, efortul autorităților din România ca acestea să fie menținute n-a avut prea mare succes.
„Cred totuși că aici există o lipsă de putere de negociere sau de o înțelegere a decidentului public a fenomenului în întregimea lui. Anularea acelor facilități fiscale a fost impusă de jaloanele din Planul Național de Regresare și Reziliență. La vremea respectivă, cei care au negociat sau cei care au acceptat să fie scoase aceste facilități din agricultură, dar și din domeniul construcțiilor, cu mențiunea că în construcții firmele au beneficiat de aceste facilități 4-5 ani, în timp ce în agricultură au fost valabile până într-un an, nu au stăpânit foarte bine fenomenul”, a declarat pentru Termene.ro Ionel Arion.
Alte probleme
Din păcate, eliminarea facilităților fiscale pentru agricultori nu este singura măsură care a dat peste cap activitatea fermierilor, Ea scoate, însă, până la urmă la iveală imposibilitatea autorităților de a înțelege problemele antreprenorilor.
„Nu stăpânesc nici acum fenomenul (n.red- eliminarea facilităților fiscale), drept dovadă că există turbulențe în ceea ce înseamnă fiscalitatea și vor exista în continuare în această privință, dar și în ceea ce privește înțelegerea fenomenului de antreprenoriat, pentru că sunt convins că decidentul public nu vine din mediul privat, ci vine tot timpul din acest mediu al bugetarului care nu înțelege cum se desfășoară activitatea în mediul privat”, a mai precizat Aron.
Decapitalizarea fermierilor
Președintele Pro Agro spune că eliminarea facilităților ficale s-a făcut pe seama angajatorilor din agriucltură, punând presiune pe bugetul companiilor.
„Noi am păstrat acele facilități pentru salariați, dar de fapt a fost o sarcină fiscală în plus pe bugetul societăților și s-a simțit o oarecare decapitalizare. Practic am făcut un efort înainte, fără a se cunoaște în buzunarul salariatului, pentru că nu a existat modificare și practic s-a furat, dacă putem spune așa, și dintr-o eventuală viitoare mărire a veniturilor salariaților, pentru că noi făcând acest efort în momentul respectiv, nu ne-am mai permis ca ulterior să mai și mărim salariile”, a mai afirmat Arion.
Reprezentatul fermieirlor menționează și faptul că măsura a venit într-un context care oricum nu era favorabil pentru agricultori, numai dacă ne referim la războiul din Ucraina sau la secetă, veniturile firmelor nefiind substanțiale.
„Mă refer nu neapărat la faptul că au dat oameni afară, însă dacă din societăți o parte din oameni au ales să plece, acea firmă nu s-a grăbit neapărat să angajeze o persoană în loc, iar, pe de altă parte, nici nu a avut de unde, pentru că pe piața muncii agricole este un deficit de personal destul de consistent”, a mai arătat Arion.
Facilități pierdute
Agricultura, industria alimentară, construcțiile și sectorul IT au pierdut, începând cu noiembrie 2023, facilitățile din ultimii ani: scutirea de la plata CASS și CAM pentru angajații din agricultură, industria alimentară și construcții, dar și scutirea de impozit pe venit, în cazul IT-iștilor. Măsura a afectat circa 800.000 de salariați, dintre care aproximativ 280.000 doar în sectorul agroalimentar.
Ca măsură compensatorie pentru eliminarea scutirii de la plata CASS și CAM, Guvernul a decis să majoreze, tot din noiembrie 2023, salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară. Astfel, în domeniul agricol și în industria alimentară, acesta a fost stabilit la 3.436 de lei, în timp ce în sectorul construcțiilor a ajuns la 4.582 de lei.
Guvernanții și-au explicat decizia prin faptul că s-a dorit ca salariile angajaților din agribusiness și construcții să nu scadă după reintroducerea contribuțiilor la sănătate.
În prezent, angajații din agricultură și industria alimentară beneficiază de facilitatea de a nu plăti impozit pe venit dacă au venituri de până la 10.000 de lei brut pe lună. Pentru cei care depășesc această valoare, se plătește impozit pe venit pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei. Măsura a intrat în vigoare tot în noiembrie 2023.
Excepțiile fiscale, eliminate
Recent, premierul Marcel Ciolacu a declarat că se lucrează la un plan de reducere a cheltuielilor fiscale, care nu presupune majorarea TVA-ului și nici creșterea contribuțiilor sociale. A recunoscut, însă, că trebuie eliminate excepțiile fiscale, o concluzie la care a ajuns după discuții cu membrii Comisiei Europene.
„Nu poți să dai excepții și să spui ‘sunt excepții pe viață’, că atunci nu mai avem Cod Fiscal, și normal că acest lucru ne-a spus Comisia: nu puteți trăi într-o lume de excepții în funcție de interesul unui grup de oameni sau de abordarea sau datoria unui partid sau altul. Ce vă spun cu certitudine este că medicamentele, alimentele și alte lucruri deja discutate cu Comisia vor rămâne la 9%”, a declarat premierul Ciolacu.
De la 1 ianuarie 2024, TVA-ul a fost majorat pentru mai multe categorii de produse și servicii. O serie de operațiuni au fost scoase din sfera cotelor reduse și mutate la cota standard, iar altele au fost trecute de la cota de 5% la 9%, cum este cazul produselor bio-tradiționale. Pentru produsele cu zahăr, băuturile carbogazoase și berea fără alcool, majorarea a fost de la 9% la 19%, iar lista nu se oprește aici.
În același timp, este încă în vigoare cota de 5% a TVA pentru livrarea de energie termică pentru populație, cărți sau unele servicii culturale. În schimb, pentru industria alimentară, cea hotelieră, livrarea de îngrășăminte, panourile fotovoltaice, dar și achiziția de locuințe în anumite condiții, cota de TVA este de 9%.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
