Recent, FMI a creat un Index de Pregătire pentru AI care evaluează 174 de țări, inclusiv România, în funcție de patru indicatori principali: infrastructura digitală, capitalul uman, inovația tehnologică și cadrul legal.
Conform acestui index, primele locuri sunt ocupate de țări precum Singapore, Danemarca și Statele Unite, care au investit masiv în strategii de dezvoltare AI, educație în domeniul digital și infrastructură avansată de date. Aceste țări nu doar că dețin capacități tehnologice puternice, dar și dispun de politici publice care sprijină adoptarea rapidă a AI la nivel național.
Analiza locului 41 ocupat de România
România se situează pe o poziție relativ bună în acest clasament global, reflectând atât punctele forte, cât și provocările sale specifice. Țara noastră stă bine, teoretic, din punct de vedere a forței de muncă și legislației. Punctele slabe sunt cele amintesc de infrastructura digitală și de inovația tehnologică.
În timp ce țara beneficiază de o forță de muncă înalt calificată în domenii tehnice și STEM și de un număr semnificativ de absolvenți de inginerie și informatică, infrastructura digitală și cadrul legislativ necesită îmbunătățiri pentru a facilita adoptarea pe scară largă a AI.
De-a lungul ultimilor ani, România a făcut pași importanți în ceea ce privește digitalizarea, iar în 2022 a fost publicată o strategie națională pentru AI, cu scopul de a poziționa România printre liderii regionali în domeniul inteligenței artificiale.
Această strategie subliniază importanța digitalizării educației, sprijinirea cercetării și inovării și încurajarea colaborării între sectorul public, privat și academic. Însă, în ciuda acestui progres, România trebuie să-și îmbunătățească infrastructura de date și rețelele de comunicații pentru a asigura succesul adoptării AI.
Proiectele de Inteligență Artificială din România
În România, proiectele de AI sunt axate pe domenii precum securitatea cibernetică, educația, medicina, agricultura inteligentă și automatizarea proceselor de afaceri. Iată câteva dintre principalele proiecte și inițiative de AI care joacă un rol esențial în avansarea României în acest domeniu:
- Magiq.ai
O companie inovatoare românească care dezvoltă soluții de asistenți virtuali și aplicații pentru chatbot-uri în domeniul customer service. Folosind algoritmi de procesare a limbajului natural, platforma Magiq.ai optimizează interacțiunile cu clienții și automatizează răspunsurile în centrele de suport, reducând astfel costurile operaționale pentru companii.
- Inovagria
Proiect dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, INOVAGRIA integrează AI pentru a îmbunătăți gestionarea culturilor agricole și pentru a monitoriza resursele naturale. Această platformă utilizează algoritmi de analiză a datelor și imagini din satelit pentru a oferi fermierilor informații esențiale despre starea culturilor, umiditatea solului și factorii climatici. Această inițiativă este una dintre cele mai avansate aplicații de AI din agricultura românească și contribuie la optimizarea producției agricole.
- DeepBrain
Platforma de AI dezvoltată de un consorțiu de universități și institute de cercetare din România este concentrată pe domeniul medical, cu aplicații în diagnosticarea precoce a bolilor și personalizarea tratamentelor. Utilizând algoritmi de învățare profundă și recunoaștere a imaginilor, DeepBrain analizează imagini medicale pentru a identifica anomalii și pentru a sugera tratamente individualizate.
- Cyb3rS3cur1ty AI Lab
Acest laborator, finanțat parțial din fonduri europene, se concentrează pe dezvoltarea de soluții AI pentru securitatea cibernetică. Cyb3rS3cur1ty AI Lab folosește inteligența artificială pentru a detecta amenințări cibernetice în timp real și pentru a proteja infrastructura critică împotriva atacurilor informatice. Este o inițiativă esențială într-o lume din ce în ce mai dependentă de soluții digitale sigure.
- Proiectul „Romanian AI Hub
În 2023, Ministerul Cercetării și Digitalizării a lansat proiectul Romanian AI HUB, un program național care sprijină startup-urile și antreprenorii care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor AI. Hub-ul funcționează ca un centru de inovare și colaborează cu universități, laboratoare de cercetare și companii private pentru a accelera dezvoltarea de soluții AI și pentru a atrage investiții în acest domeniu.
Provocările
România se confruntă cu o serie de provocări în efortul de a deveni un centru regional de inovare în AI. Printre principalele obstacole se numără deficitul de infrastructură digitală, necesitatea de modernizare a rețelelor de comunicații și cadrul legislativ care trebuie adaptat mai rapid la schimbările tehnologice.
Totuși, există și oportunități considerabile. România beneficiază de o populație tânără și educată, cu un interes crescut pentru domeniile STEM și tehnologii avansate. În plus, costurile relativ scăzute ale vieții și atractivitatea țării pentru companiile IT multinaționale fac din România un teren fertil pentru investiții în AI. Sectorul IT&C din România este deja un motor important al economiei, iar guvernul român, prin intermediul strategiei naționale de AI și fondurilor europene, încearcă să atragă și mai multe investiții în acest domeniu.
”În ultimii ani, universitățile românești și centrele de cercetare și-au extins programele de studii și cercetare în AI, iar multe dintre acestea au început să colaboreze cu companii private pentru a oferi soluții aplicate. De exemplu, Universitatea Politehnica din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au lansat programe de masterat și doctorate orientate spre AI, iar multe dintre proiectele de cercetare sunt axate pe AI aplicat în robotică, analiza datelor și automatizarea proceselor”, ne explică Ionuț Anton, analist al acestui domenu.
Piedicile
Dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) se confruntă cu o serie de puncte slabe și provocări. Iată câteva obstacole care frânează adoptarea și dezvoltarea AI la nivel național:
- Infrastructură digitală este insuficient dezvoltată
România încă se confruntă cu lipsa infrastructurii digitale avansate necesare pentru implementarea la scară largă a soluțiilor AI. Multe zone din mediul rural și anumite regiuni urbane au acces limitat la internet de mare viteză și la infrastructură IT de înaltă performanță. Aceasta limitează capacitatea de colectare și analiză a datelor, care sunt esențiale pentru aplicarea AI.
- Acces redus la date și resurse de date
AI necesită acces la date de înaltă calitate și într-un volum considerabil. În România, accesul la date este limitat, iar multe organizații, atât publice, cât și private, nu au implementat încă politici clare de colectare și partajare a datelor. Fără acces la date esențiale și bine structurate, algoritmii de AI sunt dificil de dezvoltat și testat la scară largă.
- Deficitul de specialiști în AI
România se confruntă cu un deficit de specialiști în inteligență artificială și discipline conexe. Deși există un număr mare de absolvenți în domeniul IT și inginerie, specialiștii cu competențe specifice în machine learning, data science și AI sunt încă relativ puțini. Această lipsă afectează capacitatea României de a dezvolta soluții de AI și de a atrage proiecte complexe în acest domeniu.
- Migrarea specialiștilor
Mulți specialiști IT și experți în AI aleg să plece în străinătate pentru oportunități mai bine remunerate și pentru accesul la infrastructuri și resurse de cercetare avansate. Acest exod de creiere, sau „brain drain”, reprezintă o problemă majoră, limitând resursele de talent disponibile pe plan local și reducând competitivitatea României pe piața AI.
- Educația în domeniul AI nu este răspândită
Deși universitățile românești oferă cursuri și programe în domeniul informaticii și ingineriei, educația specifică în AI și machine learning nu este încă integrată pe scară largă. Lipsa unor programe de învățământ adaptate pentru AI face ca viitoarea forță de muncă să nu fie complet pregătită pentru cerințele unei economii bazate pe inteligență artificială.
- Finanțare limitată pentru cercetare și inovație
Sectorul AI din România este slab finanțat, în special pentru proiectele de cercetare și inovație. Finanțarea de la bugetul de stat și fondurile europene disponibile sunt adesea insuficiente pentru a acoperi nevoile reale ale dezvoltării AI. Investitorii privați se arată încă precauți față de proiectele de AI din România, deoarece consideră că lipsa unui ecosistem de susținere face ca investițiile să fie riscante.
- Concentrarea industriei IT din România pe servicii outsourcing și proiecte de externalizare
Economia IT din România este foarte concentrată pe outsourcing, ceea ce înseamnă că multe dintre companii lucrează la proiecte externalizate și nu investesc în cercetare și dezvoltare pe termen lung. Aceasta duce la un deficit de inovație locală și la un număr redus de produse de AI dezvoltate intern, în comparație cu țările care se axează mai mult pe dezvoltarea de produse proprii.
Analiza FMI: AI va schimba economiile și societatea actuală
„Inteligența artificială (AI) este pregătită să redefinească economia globală, transformând industrii și piețe de muncă și remodelând infrastructura digitală și lanțurile de aprovizionare”, consideră specialiștii Fondului Monetar Internațional (FMI).
Aceștia estimează că aproape 40% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse impactului AI, iar acest procent variază în funcție de specificul și digitalizarea fiecărui sector. Printre cele mai expuse la automatizare sunt industriile de servicii, producția de masă și logistica, toate având un potențial semnificativ de transformare prin automatizarea bazată pe AI.
Indexul acoperă un total de 174 de țări pentru anul 2023 și se bazează pe date de la opt instituții, inclusiv Organizația Internațională a Muncii, Banca Mondială, Forumul Economic Mondial și altele.
- Țările de Top în Pregătirea pentru AI
| Rang | Țară | Scorul Indexului de Pregătire pentru AI (0-1) | Clasamentul este realizat de VisualCapitalist.com
|------|------------|-----------------------------------------------|
| 1 | 🇸🇬 Singapore | 0.80 |
| 2 | 🇩🇰 Danemarca | 0.78 |
| 3 | 🇺🇸 Statele Unite | 0.77 |
| 4 | 🇳🇱 Olanda | 0.77 |
| 5 | 🇪🇪 Estonia | 0.76 |
| 6 | 🇫🇮 Finlanda | 0.76 |
| 7 | 🇨🇭 Elveția | 0.76 |
| 8 | 🇳🇿 Noua Zeelandă | 0.75 |
| 9 | 🇩🇪 Germania | 0.75 |
| 10 | 🇸🇪 Suedia | 0.75 |
Singapore ocupă primul loc ca țara cea mai pregătită pentru o adoptare fluidă a AI. Țara a investit sute de milioane de dolari pentru a stimula capacitățile de AI și pentru a sprijini strategiile naționale de AI. Lucrătorii din Singapore sunt, de asemenea, cei mai rapizi din lume în adoptarea abilităților de AI, conform LinkedIn.
Guvernul din Singapore a dezvoltat chiar și un set de instrumente de AI de uz general pentru funcționarii publici, care respectă totuși standarde stricte de securitate.
Separat, McKinsey a citat nouă „pioni digitali”, constând din Danemarca, Estonia, Finlanda, Olanda, Suedia, Luxemburg (#11), Norvegia (#19), Irlanda (#23) și Belgia (#24), ca fiind bine pregătite pentru adoptarea AI datorită infrastructurii lor digitale avansate, forței de muncă calificate, mediului politic de sprijin și nivelurilor ridicate de adoptare corporativă a AI.
Mai multe dintre aceste țări europene au fost, de asemenea, printre primii adoptați ai strategiilor naționale de AI, precum strategia AI a Finlandei din 2017, care vizează creșterea competitivității de afaceri și eficiența datelor, și abordarea națională a Suediei pentru AI din 2018, axată pe educație, cercetare și dezvoltarea infrastructurii.
sursa foto: VisualCapitalist.com
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
