Nu este nici prima decizie de acest fel și nici nu va fi ultima, avertizează specialiștii, care susțin că trecem printr-o perioadă în care se vor reașeza toate relațiile internaționale, inclusiv la nivel de investiții.
Dacă până acum globalizarea era cuvântul cheie pentru multe companii cu ambiții de extindere la nivel internațional, de acum devine tot mai evidentă orientarea cu preponderență către piața internă. Cu alte cuvinte, trecem de la o logică predominant economică la una strategică orientată către interese naționale.
În ceea ce ne privește, întrebarea este în ce măsură capitalul autohton, care a prins cheag în ultima vreme, este capabil să preia un colos de genul Carrefour. Nu neapărat un jucător de unul singur, ci poate prin crearea unor alianțe care să facă posibil acest lucru.
Reconfigurări
Economistul Aurelian Dochia spune că tot ceea ce știam până acum despre globalizare începe să capete o nouă perspectivă, iar România este parte a acestui proces care se anunță de durată.
„Cred că suntem într-o perioadă în care se vor reașeza toate relațiile internaționale și aceste mișcării pe care le vedem la nivelul investițiilor fac parte din această mișcare care cred ca va dura poate un deceniu. Până acum logica a fost predominant economică, începe să predomine o logică strategică orientată către interese naționale în primul rând, adică tot ceea ce am discutat despre globalizare o perioadă de câteva zeci de ani acum începe să capete o nouă perspectivă, nu că dispare globalizarea, dar se va face după alte criterii și astfel de mișcări vor fi prezente”, a declarat pentru Termene.ro Aurelian Dochia.
În opinia lui, România are în continuare o serie de avantaje în fața investitorilor, însă devine clar că nu va scăpa nici ea curentului care se manifestă la nivel internațional.
„România nu cred că va pierde, pentru că are unele avantaje și în materie de poziție geostrategică și alianțe politice și așa mai departe. Cred că nu vom fi în pierdere, dar vom asista la multe reconfigurări”, declară Dochia.
Motivul plecării Carrefour?
Analistul consideră că decizia grupului Carrefour de a analiza retragerea de pe piața românească, după exitul și de pe pe alte piețe, nu ține neapărat de schimbările fiscale din ultima vreme din România, ci mai mult de dorința de concentrare pe piața franceză, unde de altfel retailerul a și anunțat achiziția unui lanț de supermarketuri Le Grand Panier Bio.
„Franța trecea ea însăși printr-o perioadă foarte dificilă și cred că multe companii care încep să aibă ambiții mai moderate în poziția europeană internațională se concentrează mai mult pe piața internă, este o mișcare care ține mai mult de ce se întâmplă în Franța decât de ce se întâmplă în România”, a precizat Dochia.
Economistul mai spune că nu doar România a apelat la modificări fiscale sau la măsura de plafonare a prețurilor la alimente, în ultima vreme, ci și alte țări, iar companiile au probleme peste tot, nu doar la noi.
„Fără îndoială că astfel de măsuri nu ajută, dar sincer dacă ne uităm în jur la ce se întâmplă peste tot nu cred că sunt determinante, peste tot lucrurile sunt mai dificile pentru companii, peste tot sunt modificări fiscale, bugetele au nevoie de venituri suplimentare și nu cred că măsurile care au fost luate la noi au fost cauza deciziei retailerului francez”, precizează Dochia.
Capitalul autohton
Plecarea unor jucători de genul Carrefour poate să constituie o șansă pentru alți jucători, inclusiv locali, de a-și întări poziția în piață, în condițiile în care în ultimii ani capitalul autohton s-a întărit considerabil. Oricum, nu este exclus ca în perioada următoare să mai fie și alți jucători care să se retragă de pe piața românească.
„Nu m-ar surprinde să mai auzim vești din acestea, până la urmă să ne uităm că sunt destul de mulți ani de zile de când se militează pentru întărirea capitalului românesc și atunci nișele care rămân prin plecarea capitalului străin pot să fie ocupate de firme din România, mișcarea aceasta de naționalizare a economiei este destul de puternică și cred că a prins destul cheag antreprenoriatul românesc pentru a avea ambiții să preia și el din aceste afaceri ale firmelor străine care pleacă”, a afirmat Dochia.
Pentru cei care se întreabă cum ar fi posibil ca o firmă din România să preia un gigant de talia Carrefour, poate că acest lucru nici nu este chiar atât de imposibil și nici chiar atât de departe. În piață, există deja câțiva retaileri independenți care au trecut la achiziții și au planuri de expansiune.
„E adevărat că un distribuitor mare cum este Carrefour nu-i ușor de înghițit pentru o firmă românească, dar vom vedea, poate se fac unele alianțe, soluții se găsesc întotdeauna”, arată Aurelian Dochia.
Retragere din România
Recent, presa internațională a scris că retailerul francez intenționează să se retragă din România, unde este activ de 24 de ani, desemnând banca BNP Paribas să găsească un cumpărător. Și chiar dacă se caută cumpărător, mișcare care se încadrează în cadrul strategiei globale de restructurare a portofoliului la nivel global, grupul continuă implementarea planului strategic în România, care vizează deschiderea a peste 30 de magazine noi în 2025, dezvoltarea segmentului de comerț online și consolidarea parteneriatelor locale cu producătorii români, având deja o rețea puternică de 1.500 de parteneri locali, după cum a anunțat compania.
În România, Carrefour este unul din principalii jucători din piață cu afaceri de 3,19 miliarde de euro, în 2024, în creștere cu 3,2% față de 2023. La finalul anului 2024, Carrefour opera 456 de magazine, dintre care 57 de hipermarketuri, 193 de supermarketuri, 179 de magazine de conveniență și 27 de magazine de tip discount.
Piața de retail modern din România numără, în prezent, aproximativ 5.000 de magazine, care generează afaceri estimate undeva la 150 miliarde de lei. Principalii jucători sunt Lidl și Kaufland.
România este a patra mare piață europeană în funcție de vânzări pentru retailer, după Franța, Spania și Belgia, în urma exit-ului francezilor din Italia din luna iulie. De asemenea, francezii vor să-și vândă operațiunile și din Polonia și Argentina, după ce în ultimul deceniu și-a închis activitățile în 13 țări, motivele retragerii fiind diferite de la o piață la alta.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
