Cel mai des se vorbește de majorarea TVA cu 2% până la 21%, creșterea impozitului pe dividende și pe venit și, nu în ultimul rând, de plata contribuțiilor sociale pe drepturi de autor. Analiștii fiscali sunt de părere că această măsură nu va face altceva decât să adâncească „exploatarea” fiscală a celor care plătesc deja taxe la stat, în timp ce marea evaziune își vede de treabă.
Pe de altă parte, cu cât este penalizată mai mult munca, cu atât încurajezi leisure (distracția), o teorie care s-a văzut în practică.
În același timp, extinderea bazei de impozitare și nu adâncirea ei ar fi o soluție potrivită pentru situația actuală, alături de reducerea cheltuitelor bugetare.
Presiune pe angajat
Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că măsurile pe care discută acum partidele sunt departe de ceea ce ar trebui pentru a avea efect și n-au nicio legătură cu cele care ar trebui să fie luate. Partea proastă este că ele vizează tot pe cei care își plătesc deja taxele la stat și pe care crește presiunea.
„Să crească TVA cu 3%, să fie impozitați cei care câștigă din dreptul de autor, așa cum plătesc cei care câștigă din salarii, adică dacă ești salariat și mai câștigi și din drepturi de autor să plătești și pe acelea contribuții sociale. Este o tâmpenie, o măsură asupritoare, exploatatoare, pentru că nu face decât să adâncească exploatarea fiscală a celor care plătesc deja, adică a celor care muncesc, produc și plătesc. Eu muncesc, produc și plătesc. Eu plătesc contribuții sociale, oricum plătesc contribuții sociale și de sănătate mai mult decât un român cu salariu mediu, pentru că salariul meu e mai mare decât salariul mediu. Deci oricum plătesc mai mult față de alți cetățeani și e corect că așa e sistemul, îl plătim proporțional. Și la venit plătim tot proporțional”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.
Unii mai mult, alții mai puțin
Întrebarea care se pune până la urmă este cât de mult trebuie cotizat și cine stabilește acest lucru? Oare este normal să se pună presiune tot pe cel care plătește, în timp ce evazioniștii sunt lăsați în pace? Acestea sunt doar câteva din temele arzătoare ale momentului.
„Deci eu cotizez mai mult decât cineva care are salariul mediu sau salariul minim. Însă e o întrebare de bun simț care se pune, dar cât de mult trebuie să cotizez și cine zice acest lucru? Adică e normal să cotizez, să plătesc cât cinci, cât zece?
E normal să plătesc atât de mult? Că doar nu consum servicii medicale cât cinci inși sau cât zece inși? Aceasta este întrebarea și de aceea politica fiscală care vine și îi încarcă pe oameni cu noi și noi taxe, este o politică fiscală care de fapt îi exploatează exact pe cei care plătesc și acum, cei care nu plătesc și din diverse motive - pentru că fac evaziune, sunt puturoși, pentru că pleacă din țară sau că nu vor, că stau cu burta la soare..(...)...aceastea sunt niște aspecte de care să vorbește în cărți. Cu cât penalizezi mai mult munca, cu atât încurajezi mai mult leisure, adică distracția”, declară Glăvan.
Autogestionare
Analistul afirmă că o astfel de abordare îi face pe mulți să se gândească dacă nu cumva e cazul ca în loc să dea atât de mulți bani la stat nu este cumva mai bine să nu mai muncească și să se apuce de grădinărit la țară. „Decât să muncească degeaba, mai bine să stea degeaba”, vorba unui cunoscut artist.
„Nimeni nu e prost să muncească dacă dă atât de mulți bani, dacă i se confiscă atât de mult bani, o să stea degeaba. Deci nu o să se mai depună efort, o să-și cultive roșii la el în grădină. Acest gen de politică este stupid, pentru că ne dă înapoi, în loc să ne țină angrenați în economia de piață, în diviziunea muncii, ne dă înapoi. Ne face să ne gândim: oare nu mai bine mă duc eu la țară și acolo îmi pun roșii, castraveți”, afirmă Glăvan.
Extinderea bazei de impozitare
Analistul economic consideră că printre măsurile urgente pe care ar trebui să le aibă în vedere guvernanții se află extinderea bazei de impozitare, nu adâncirea ei, alături de reducerea cheltuielilor bugetare.
„Măsurile care ar trebui luate sunt de cu totul altă natură. Ele trebuie să vizeze extinderea bazei de impozitare, nu adâncirea impozitării, ci extinderea bazei de impozitare, ceea ce înseamnă să ai mai mulți contribuabili. Nu vei avea mai mulți decât dacă lași lucrurile lejer și decât dacă statul este respectat de către cetățeni și decât dacă îi vânezi pe cei care fură, care nu plătesc, pe marii evazioniști, că pe micii evazioniști nu o să-i prinzi cu tunul. Dacă tragi cu tunul, o să prinzi marii evazioniști, dar marea evaziune este mână-n mână un fenomen care ține de corupție și de aceea nu se rezolvă altfel decât prin combaterea corupției”, arată Glăvan
În opinia lui, lărgirea bazei de impozitare trebuie însoțită de reducerea cheltuielilor statului unde este multă risipă. Analistul atrage atenția că măsurile care se imaginează acum (înghețare salarii, reducere sporuri) sunt paliative și vor funcționa doar pe termen scurt.
Lista de propuneri
În urma consultărilor de săptămâna trecută dintre partidele politice și președintele Nicușor Dan a fost stabilit un draft de listă cu propuneri de măsuri menite să reducă cheltuielile statului în încercarea de a micșora deficitul bugetar.
Printre măsurile vehiculate se numără creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, majorarea impozitului pe profit la 19% sau aplicarea unei taxe de solidaritate de 16% pentru veniturile care depășesc pragul de 10.000 de lei lunar, până la finalul anului. În același timp, pensiile mari mai mari de 2.500 – 3.000 lei ar putea suporta plata contribuției la sănătate (CASS) în procent de 10 puncte procentuale, iar pentru contractele pe drepturi de autor se discută să fie suportate plata contribuțiilor CAS și CASS.
Pe lângă variantele de majorare a TVA, inclusiv la jocurile de noroc, s-a mai avut în vedere reducerea unor sporuri sau desființarea a 20% din instituțiile sau agențiile actuale ale statului.
În același timp, tichetele de vacanță ar urma să fie păstrate, propunerea fiind ca suma acordată să fie de 800 de lei, fără să existe obligația unei contribuții proprii, doar pentru cei cu salariu de bază de maximum 6.000 de lei. Aceste tichete pot fi folosite în extrasezon.
Ce riscă România
România, țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE, este pe punctul de a risca suspendarea accesului la banii din PNRR și la fondurile de coeziune, deoarece nu au fost luate măsuri adecvate pentru reducerea deficitului la nivelul asumat, Comisia Europeană declanșând procedurile în acest sens.
Țara noastră trebuie să adopte rapid măsuri adecvate – adică pentru Consiliul Ecofin de pe 8 iulie – astfel încât să se oprească procedurile declanșate de CE.
Comisia Europeană a cerut României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerințelor procedurii de deficit excesiv, existând riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030.
Reprezentanții CE consideră că nu s-au luat măsuri eficiente și că nu există factori relevanți de atenuare. Majorarea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 și, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021, se mai arată în document.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
