Cât de mult ne permite legea să digitalizăm raporturile de muncă

Răspunsurile vin de la Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii.

Semnătura electronică a contractului individual de muncă

Un contract de muncă semnat digital se poate dovedi nul dacă nu atașezi fișa medicală și pe cea de aptitudini, pe care nu le poți completa decât dacă angajatul este prezent fizic la evaluare. Deocamdată sunt puține companii care oferă servicii de telemedicină și, în plus, nu avem reglementări clare despre locația unde trebuie să obțină aceste acte un salariat care trăiește într-o țară și lucrează - online - în alta.

”Ar trebui să facem referire nu doar la telemuncitori, ci şi la lucrătorii digitali, cei care îşi desfăşoară activitatea utilizând această tehnologie, dar la locurile de muncă organizate de către angajatori, spune Corneliu Bențe.

De ce spun asta?

Pentru că, dacă ne gândim la posibilitatea semnăturii electronice a contractului individual de muncă, aceasta se poate face atât cu telemuncitorul, cât şi cu muncitorul digital, la locul de muncă, însă s-ar putea să lucreze într-un alt loc decât cel unde am, de exemplu, departamentul de resurse umane.

Aici identificăm câteva probleme. În primul rând, închei un contract de muncă la distanţă, îl semnez electronic, dar, ce să vezi, el nu este valabil, apropo de nulitatea contractelor, pentru că n-am medicina muncii, iar, în unele situaţii, trebuie să se realizeze şi obţinerea fişei de aptitudini prin prezenţa fizică.

Telemedicina este şi ea la început de drum. Nu toate companiile oferă un serviciu de telemedicină, de obţinere a acestei fişe de aptitudini printr-un sistem videoconferinţă sau la distanţă. Atunci, ne întrebăm dacă trebuie să găsim soluţii urgente la rezolvarea acestei situaţii, dacă aş vrea să angajez un cetăţean român care locuieşte la Paris. Unde-l trimit să facă medicina muncii, astfel încât să nu am contractul de muncă nul?”

Instructajul SSM

Apoi apare problema instructajului SSM - Securitate și Sănătate în Muncă sau Protecția Muncii, cum îl știm cu toții. Să zicem că rezolvăm relativ simplu cu SSM-ul, fiindcă avem o ordonanță care permite semnarea fișei în format electronic. Dar ce facem cu instructajul pentru situații de urgență, unde „carnețelul roșu” e în continuare obligatoriu?

”În ceea ce privește respectarea instructajului SSM şi situaţii de urgenţă, vorbim despre Ordonanţa nr. 36, care, cel puţin la prima citire, ne dă posibilitatea de a realiza instructajul şi de a semna electronic, de a realiza în format electronic şi de a semna acea fişă de SSM. Doar că nu este chiar aşa. În primul rând, doar jumătate a fost rezolvat, securitate, sănătate în muncă.”

Dar, adaugă Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii ”(...) în continuare există un ordin pentru situaţii de urgenţă şi avem un răspuns semnat de către domnul Inspector General General-locotenent Dan-Paul Iamandi, care spune că, în domeniul situaţiilor de urgenţă, trebuie să folosim în continuare carneţelul roşu completat cu pastă albastră.

Deci, iată că eu, chiar dacă aş încheia contractul de muncă în format electronic, l-aş semna electronic, tot am o problemă, pentru că, în prima şi a doua zi de muncă, eu trebuie să-l instruiesc pe salariat şi pentru situaţii de urgenţă. Imposibil de realizat această obligaţie în sistem electronic.”

Semnătura electronică vs. confirmarea electronică vs. confirmarea video

Spuneam mai sus că instruirea SSM în format digital e oarecum reglementată prin Ordonanța 36/2021, dar nu total.

Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii:

”Ordonanţa nr. 36 face cumva referire şi la posibilitatea instruirii pe SSM în sistem online sau videoconferinţă. Nu se poate! Face referire la o singură categorie de lucrători, lucrătorul desemnat, adică cel care ar trebui să facă instructajul, nu pentru orice angajat.

Aici aș pune în discuţie să vedem semnătura electronică versus confirmarea electronică versus confirmarea video.

De ce spun asta?

Dacă nu semnez electronic, şi nu toate documentele, şi am dat eu un exemplu, în relaţia de muncă şi cel puţin în companiile mari, o cerere de concediu de odihnă intră într-un sistem electronic, nu poartă nicio semnătură. O cerere de învoire, reclamaţii, sesizări. Toate se fac într-un mic roboţel.

Deci noi vorbim, de fapt, despre o confirmare electronică a acestui act care a fost emanat de către salariat către angajator.”

Digitalizarea relaţiilor de muncă

Ce avem de făcut? Să grăbim considerabil pasul pentru digitalizarea relațiilor de muncă. Statisticile pe care le prezintă Corneliu Bențe arată că aproape o treime dintre salariații din SUA lucrează la distanță, iar în Europa, procentul e chiar mai mare.

”Revenind la digitalizarea relaţiilor de muncă, în Statele Unite, 30% din forţa de muncă activă s-a mutat în telemuncă. Am o comunicare, concluziile Consiliului Uniunii Europene privind telemunca, relativ recentă, 15 iunie 2021, care zice cam aşa: „34% din forţa de muncă activă din Uniunea Europeană lucrau de acasă, în anul 2020, faţă de 5,4%, în anul 2019”, arată Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii.

De asemenea, în previziuni mai spun aşa: „1 din 5 angajaţi în viitor vor dori să lucreze în telemuncă, iar 78% dintre angajaţii din Uniunea Europeană vor prefera un sistem hibrid”.

Deci acestea sunt rezultatele pe care noi le avem acum, ceea ce mă face să mă gândesc că trebuie să mergem pe repede-înainte şi cu tehnologia, şi o să vedeţi că mă refer nu doar la telemuncitori, ci şi la lucrătorii digitali.

Evident că aceste concluzii se finalizează cu recomandări către statele membre, către Comitetul Economic Social, către Parlamentul European, care, în principiu, trebuie să aibă în vedere modificarea politicilor de reglementare a telemuncii sau emiterea de orientări, după caz, în special în ceea ce priveşte securitatea, sănătatea în muncă, organizarea şi monitorizarea timpului de muncă, controale eficace, respectarea deplină privind protecţia vieţii, egalitate de şanse, indemnizaţii pentru acoperirea costurilor telemuncii şi promovarea dialogului social.

Discuțiile pe tema Digitalizarea raporturilor de muncă – o necesitate devenită realitate au avut loc în cadrul Forumului de Dreptul Muncii, organizat de Universitatea „Titu Maiorescu” din București – Facultatea de Drept, în parteneriat cu Grupul editorial Universul Juridic.

Specialiști din domeniul dreptului muncii – teoreticieni și practicieni – au dezbătut deschis și au argumentat cele mai acute, de actualitate și de impact probleme care apar în raporturile juridice actuale de muncă. Comparând dispozițiile ce susțin digitalizarea relațiilor de muncă din legislația română cu legislațiile altor state, specialiștii români au ajuns la concluzia că, din punct de vedere legislativ, România ar avea instrumentele care să susțină digitalizarea, dar există încă multe piedici ce rezultă din acte normative interpretative, de punere în aplicare a normelor de principiu, care nu întotdeauna reușesc să acopere noile direcții impuse de progres.

Notă

Corneliu Bențe este lector universitar doctor la Facultatea de Finanțe și Contabilitate, Universitatea „Artifex” din București, și președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii.

Are o experiență profesională de peste 12 ani în dreptul muncii, este specializat în restructurare organizațională, răspundere disciplinară, răspundere patrimonială și concilierea conflictelor de muncă.