Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii.
Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor, arată o analiză realizată de Economica.net pe baza execuţiilor Fondului, din 2020 încoace.
Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
FNUASS are excedent de 2,1 miliarde de lei în primul semestru din 2026, neforţat de subvenţii, adică obţinut fără ajutorul subvenţiilor, cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Subvenţiile primite de la stat au ajuns la puţin peste 807 milioane de lei în prima jumătate a anului 2026 şi sunt de cel puţin patru ori mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2025.
Aflați mai multe din analiza Economica.net.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
