Dacă înainte termenele de plată ajungeau și până la câteva luni, acum, aproape nimeni nu mai furnizează marfă pe datorie. Se cere avans, în general, iar termenele de plată se stabilesc undeva la o lună.
Drept urmare, și efectele în piață au început să se vadă tot mai mult: au apărut blocaje, așa cum este de exemplu în domeniul comerțului, unde există întârzieri la plată și de câteva luni. Cel mai bine se vede, însă, la raft, unde în anumite magazine există deja mai puțină marfă, după cum susțin specialiștii.
Nu în ultimul rând, se remarcă și o scădere semnificativă a volumelor de marfă vândute, ceea ce a dus la majorarea stocurilor la producători, care trebuie să-și revizuiască din mers strategia.
Impas
Analistul economic Adrian Negrescu spune că reducerea creditului comercial afectează puternic companiile din România.
„Cea mai mare problemă în momentul acesta este scăderea creditului comercial, care era principala modalitate prin care se finanțau firmele de la noi. Acum, nu se mai dă credit comercial cum era în urmă cu 2-3 ani, adică nimeni nu îți mai dă marfă, în sensul că livrezi paletul de marfă și banii sunt plătiți mai târziu, adică peste trei luni. Ori îmi dai un avans, ori mă plătești luna viitoare, cam așa s-a ajuns”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.
Fenomenul se vede cel mai bine în domeniul comerțului, unde au început să apară rafturi goale, mai ales în cazul magazinelor mici.
„S-a ajuns la o înghețare. De aceea, cel puțin în micile magazine, nu prea mai vedeți multă marfă pe galantare”, atrage atenția analistul.
Termene nerespectate
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii (ANCMM) din România vorbește și el de blocaj în piață, din cauza creditului comercial.
Inclusiv Consiliul Concurenței s-a sesizat recent și a efectuat inspecţii inopinate la sediile a şase mari lanţuri de retail alimentar, pentru a evalua respectarea practicilor comerciale corecte. Mai precis, este vorba de prevederile legii privind practicile comerciale neloiale în lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar (Legea nr. 81/2022) în relaţiile cu producătorii.
Actul normativ prevede ca plățile să se facă într-un anumit termen. La produsele alimentare, perisabile, de exemplu, acesta este de 14 zile, în timp ce la celelalte mărfuri se ajunge undeva la 21 de zile.
„A intrat Consiliul Concurenției peste retaileri și s-a făcut un pic de ordine în piață, dar când vorbim de termene de plată la 14 zile sau la 3 săptămâni și ai o plată întârziată de două luni sau trei luni, este foarte greu să vii la zi cu plățile și este posibil să se creeze niște stocuri”, a declarat pentru Termene.ro Feliciu Paraschiv.
Controale la retaileri
Consiliul Concurenţei a făcut recent verificări la retaileri cu diferite formate de magazine: cash & carry (Metro Cash & Carry România S.R.L., Selgros Cash & Carry S.R.L.), hypermarket (Auchan România S.A., Carrefour România S.A., Kaufland România S.C.S.) şi supermarket ( Mega Image S.R.L.).
Demersurile au fost iniţiate în urma informaţiilor obţinute în cadrul studiului privind piaţa laptelui şi a produselor lactate, aflat în derulare. Controalele au vizat posibile practici precum nerespectarea termenelor de plată pentru produse perisabile, impunerea unor termene de reziliere sau delistare mai scurte decât cele stabilite de lege sau aplicarea cumulativă de remize şi risturne ce pot depăşi plafonul de 20% stabilit de lege.
Nu în ultimul rând, au fost avute în vedere aspecte care țin de întârzierea recepţiei şi a întocmirii documentelor de recepţie a produselor alimentare, impunerea furnizorilor unor plăţi pentru listarea produselor, posibilităţii de delistare în scopul de a pune presiune sau de a exercita represalii comerciale pentru acceptarea unor clauze contractuale defavorabile.
Stocuri la producători
Reprezentantul comercianților mici și mijlocii mai spune că se remarcă o scădere a consumului, începând cu luna august, destul de semnificativă, ceea ce îi afectează direct pe consumatori.
„Noi avem o rată de creștere normală, în general, care este minim rata inflației, adică nu poți să spui că ai creștere dacă nu ai un avans peste rata inflației. În momentul în care acum suntem la același nivel de vânzări ca anul trecut, înseamnă că noi avem, scăzând rata inflației de aproape 10%, un deficit de vânzări de circa 10%”, arată Feliciu Paraschiv.
Deficitul nu se observă foarte mult valoric, cât se vede cantitativ, pentru că nu mai este rulată aceeași cantitate de marfă, iar de aici apar blocajele.
„Poate că valoarea este aceeași sau puțin mai mică sau mai mare, dar marfa în sine, volumul de marfă e mai mic. Aceasta duce din nou la blocaje, pentru că producătorii au niște grafice de producție, ei produc și marfa rămâne pe stoc și așa mai departe”, mai precizează vicepreședintele ANCMM.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
