Există, însă, și o anomalie pe care o semnalează conducerea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT): hotelurile vor avea TVA de 11%, față de 9%, acum, în timp ce în cazul agențiilor de turism TVA va fi de 21%, o diferență pe care nici oamenii care lucrează în sector nu înțeleg de unde vine și ce rost are.
În plus, firmele de turism se tem că vor rămâne și fără bugetul alocat de stat pentru promovarea Romaniei la târgurile internaționale, după ce ministrul Economiei a anunțat că ar vrea să taie finanțarea.
TVA diferențiat
Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, spune că nu i se pare normal ca TVA să fie diferită pentru hoteluri și agențiile de turism. Poate că ar fi mai bine ca TVA să aibă o singură valoare pe întreg lanțul, de la început și până la sfârșit, după cum lasă acesta să se înțeleagă.
„Noi suferim de o anomalie, agențiile de turism nu au aceeași TVA ca și hotelurile, adică 9%, acum, și 11%, de la 1 august. Dacă în prezent agențiile de turism au o cotă de TVA de 19%, de luna viitoare aceasta se va mări la 21%. Este foarte important de precizat, pentru că lumea nu știe acest lucru, deși, practic, produsul ar trebui să poartă o cotă de TV unică de la început și până la sfârșit, adică de la producție până la utilizator - nu știu, la pâine, cărți, medicamente. Nu contează prin câte mâini trece și cine îl vinde. Cineva a avut ciudă pe agenții, că iată agenția are TVA de 21%, iar hotelurile - 11%”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și fondatorul agenției de turism Bibi Touring din Ploiești.
De la 1 august se majorează cota generală de TVA de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de 5% și 9% vor fi desființate, urmând să fie introdusă o cotă de 11%. Astfel, TVA redusă vom avea doar la alimente, medicamente, apa pentru irigații, cărți și lemne de foc. De asemenea, industria hotelieră va avea și ea TVA de 11%, cel puțin până la finele anului.
Un sezon greu
Reducerea valorii voucherelor de vacanță la jumătate afectează semnificativ turismul din România. De altfel, mai mult de jumătate din cei care aveau dreptul la aceste beneficii au renunțat să utilizeze tichetele, iar cel mai bine se vede la mare, unde în plin sezon estival există hoteluri cu un grad redus de ocupare, mai ales în timpul săptămânii.
„Scăderea puterii de cumpărare și frica că vin vremuri grele i-a făcut pe români să fie mult mai strânși la buzunar, adică nu mai sunt așa de deschiși să cumpere. Voucherele de vacanță înregistrează o prăbușire de 75%. S-a redus valoarea la jumătate, la fel și numărul celor care le folosesc. Românii au renunțat singuri la ele, pentru că se feresc de complicații, n-au înțeles bine birocrația și declarațiile pe care trebuie să le dea”, declară Voican.
În același timp, se poate spune că nici activitatea agențiilor de turism nu merge extraordinar, în condițiile în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut, dar și prețurile pe destinațiile externe s-au mărit.
„Din partea a doua a anului mă tem că vom vedea scădere. Nu pot să fiu Mafalda să ghicesc, dar toate lucrurile ne spun că dacă până acum oamenii n-au circulat de frică că se vor lua măsuri, acum chiar s-au luat măsuri și efectele vor începe să se vadă lunile următoare”, mai spune Voican.
Fără bani de promovare
ANAT a reacționat în urmă cu câteva zile după ce Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că nu vede rostul târgurilor internaționale de turism și că nu a mai semnat finanțarea participării României la acestea. Practic, este vorba de o sumă de două milioane de euro. „Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, din care cel puțin 7 sunt absolut prioritare!”, susține conducerea ANAT.
Reprezentanții ANAT atrag atenția că România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini – 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane. Ori dacă se renunță la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piața turistică internațională.
„Am desființat birourile externe de promovare. Dacă tăiem și târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi și asta o soluție… Ce ne mai trebuie turiști străini? Să ne plimbăm banii în familie! Din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape. Nu avem Autoritate Națională pentru Turism, nu avem secretar de stat de specialitate, am închis birourile externe, iar acum vrem să renunțăm și la târguri? Atunci să închidem tot”, a transmis Alin Burcea, președintele ANAT.
Turiști din Asia
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în primele cinci luni ale anului, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au totalizat 4,49 milioane, ceea ce înseamnă un avans de 0,8%, comparativ cu perioada similară din 2024. Sosirile turiștilor străini reprezintă mai puțin de 20%, acestea ridicându-se la 862,3 mii, în creștere cu 5% raportat la primele cinci luni din 2024.
Mai trebuie precizat și faptul că în timp ce numărul sosirilor turiștilor europeni s-a menținut relativ constant, pe relația cu Asia și America de Sud s-a majorat numărul turiștilor care vin de aici.
”Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.05.2025 au provenit din Italia (87,4 mii persoane), Germania (77,8 mii persoane) și Israel (60,5 mii persoane)”, arată INS.
Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile la turiştii români, respectiv 2,1 zile la turiştii străini.
Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
