Curtea de Conturi Europeană a auditat dacă măsurile luate din 2014 încoace au îmbunătățit gradul de pregătire și reziliența UE pentru a consolida securitatea aprovizionării cu gaze. Provocarea de a asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării fără gaz rusesc este amplificată de obiectivul ambițios al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Până la invazia din Rusia
În 2022, înainte de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina, gazul reprezenta aproximativ un sfert din consumul brut de energie al europenilor.
Cei mai mari consumatori erau Italia, Țările de Jos și Malta (toate cu aproximativ 40 %). În același an, peste 20 % din energia electrică din UE și aproximativ 40 % din cea termică au fost produse pe bază de gaze. În condițiile în care UE importă peste 75 % din gazele de care are nevoie, o aprovizionare sigură este esențială pentru a menține activitatea economică și a asigura prosperitatea.
Situația după startul războiului
Renunțarea rapidă în 2022 la importurile de gaze din Rusia (45 % din totalul importurilor în UE la acel moment) a creat o criză de aprovizionare, care, la rândul său, a declanșat o spirală a scumpirilor. În august 2022, prețurilor angro ale gazelor au atins un nivel-record de 339 de euro per megawatt-oră (MWh), față de 51 de euro/MWh în august 2021.
Comisia Europeană a anticipat această criză în 2014, când a modelat efectele unui scenariu fără gaze rusești.
Instituția se aștepta ca prețurile în creștere ale gazelor să declanșeze o reducere a cererii și o creștere a importurilor de GNL, care ar urma să fie distribuit pe piețele cele mai afectate de penuria de gaze, așa cum se precizează în comunicatul Curții de Conturi Europene.
Aceștia s-au aplecat asupra cadrului legislativ și financiar în materie, precum și asupra răspunsului la criza gazelor declanșată de războiul din Ucraina. Ce au constatat auditorii? Ce recomandă pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării? Veți putea afla din raportul care va fi publicat pe site-ul Curții luni, 24 iunie.
