Distribuția pe județe arată că nu avem o creștere generalizată, ci una concentrată într-un grup restrâns de județe. Structura pe medii de rezidență diferă atât de mult de la un caz la altul, doar că la nivel național autorizațiile continuă să fie eliberate mai mult în rural decât în urban.
Din 2009 până în 2024, numărul anual de autorizații s-a mișcat într-un interval larg, între 125 și 330, cu maximul de până acum atins în 2018. Rezultatul din 2025 depășește acel prag cu 9 autorizații și marchează al patrulea an consecutiv de creștere. Sectorul a înregistrat și perioade mai încete de creștere, precum ar fi perioada 2015 – 2016, dar și 2020 (pandemie) sau 2022 (invazia Rusiei în Ucraina).
Aceste mișcări nu arată, în sine, mare lucru despre sănătatea sectorului hotelier, fiindcă vorbim despre un număr mic de autorizații. În ciuda acestor oscilații, tendința rămâne de creștere, pornind de la 198 de autorizații în 2009 și ajungând la 339 în 2025 (+71%).
Din cele 339 de autorizații din 2025, 198 au fost eliberate în mediul rural (58,4%) și 141 în mediul urban (41,6%). Ponderea mediului rural rămâne majoritară, cum a fost în aproape toți anii seriei, însă ea a scăzut mult față de vârful din 2014, când 226 din cele 288 de autorizații, adică 78,5%, mergeau către comune sau sate.
Mediul urban, în schimb, atinge în 2025 cel mai ridicat nivel din întreaga serie, cu 141 de autorizații, peste cele 131 din 2019 și cele 130 din 2018. Altfel spus, din cele 30 de autorizații adăugate în 2025 față de 2024, un total de 21 au venit din orașe.
Vâlcea a raportat în 2025 cel mai mare număr de autorizații, 32, adică 9,4% din total, urmată de Bihor (30), de Constanța (28), și de Maramureș (26). Primele zece județe însumează 212 autorizații, adică 62,5% din total, în timp ce la capătul celălalt al clasamentului stau Mureș, Ialomița, Giurgiu, Brăila, Bistrița-Năsăud și Arad, toate cu câte o singură autorizație, iar Sălaj și Olt nu au eliberat niciuna în 2025.
În București s-au eliberat doar 2 autorizații în 2025.
Ierarhia națională se schimbă complet atunci când separăm cele două medii de rezidență. În rural, Bihorul conduce cu 27 de autorizații din cele 30 ale județului, urmat de Maramureș, Caraș-Severin și Argeș, toate cu câte 18.
În urban, primul loc revine județului Vâlcea, cu 26 de autorizații din cele 32 ale județului, urmată de Constanța (20), de Hunedoara (9), și de Maramureș (8).
În Bihor, cea mai mare parte a capacității de cazare se află la Băile Felix, care aparține comunei Sânmartin și intră deci în rural, în timp ce în Vâlcea stațiunile balneare Călimănești, Băile Olănești și Băile Govora au statut de oraș.
Pe de altă parte, Prahova a eliberat 14 autorizații în rural și una singură în urban, ceea ce arată că extinderea nu mai are loc în Sinaia, în Bușteni sau în Azuga, ci în comunele din jurul lor.
La polul opus, Bacăul a eliberat toate cele 7 autorizații ale sale în urban și niciuna în rural, iar Constanța rămâne un județ urban prin construcție, fiindcă litoralul este format aproape integral din orașe. De exemplu, Costinești este oraș, Venus este parte din Mangalia, iar Mamaia face parte din Constanța.
La începutul intervalului, în 2009 și în 2010, cele patru județe care se află astăzi în fruntea clasamentului se aflau undeva între 2 și 10 autorizații pe an, adică la nivelul la care se află astăzi județele din a doua jumătate a clasamentului.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
