AI-ul împarte România. Cum percep tinerii, orășenii și locuitorii de la sate Inteligența Artificială

Cel mai recent studiu realizat de RoCoach și Novel Research arată că românii sunt împărțiți între speranță și îngrijorare: aproape un sfert (24,7%) cred că AI poate contribui la reducerea inegalităților sociale și economice, însă un procent similar (23,4%) se teme că această tehnologie va adânci prăpastia dintre elite și restul populației.

Într-o țară aflată printre liderii Uniunii Europene la capitolul polarizare economică, aceste percepții nu sunt doar cifre statistice, ci indică riscul unei fragmentări mai profunde într-o societate aflată în plină tranziție digitală.

Pentru 36% dintre români, viitorul AI depinde în mod decisiv de politicile guvernamentale, mai ales în domenii-cheie precum educația, fiscalitatea și incluziunea socială.

RoCoach și Novel Research spun că scopul cercetării este de a deschide un dialog real între guvern, mediul de afaceri și societate, înainte ca diferențele de percepție să se transforme în noi forme de inegalitate. „Discuția despre AI este, de fapt, o discuție despre viitorul societății noastre”, spune Mihai Stănescu.

Diferențe între urban și rural

Studiul, realizat pe un eșantion de 800 de persoane active profesional din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, utilizatoare de internet, arată clar că România se află la o răscruce: fără politici inteligente, AI-ul riscă să devină un nou „lux” rezervat celor privilegiați, în loc să fie o unealtă pentru progres colectiv.

Diferențele de percepție sunt semnificative între mediul urban și cel rural.

În orașe, doar 18% văd în AI o sursă de excludere, în timp ce în mediul rural procentul urcă la 30,4%. Educația joacă și ea un rol esențial: 33% dintre românii cu studii superioare cred că AI poate reduce inegalitățile, dacă este implementată cu sprijinul unor politici publice eficiente.

Tinerii sunt mai optimiști decât generațiile mai în vârstă. Cei sub 35 de ani privesc AI ca pe o oportunitate, în timp ce persoanele peste 50 de ani manifestă mai mult scepticism, accentuat de lipsa competențelor digitale și de teama pierderii locurilor de muncă.

Politica, arbitru între progres și polarizare

„Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci felul în care alegem să o integrăm în viața economică și socială”, spune Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Potrivit studiului, 56,4% dintre români consideră că autoritățile trebuie să impună reguli clare pentru utilizarea AI, iar 48% cer acces egal la tehnologie și instruire digitală. De asemenea, 41% cred că o strategie națională de educație digitală este urgentă.

Fără intervenții coordonate, există riscul ca beneficiile AI să rămână privilegii rezervate unei minorități cu acces la resurse, avertizează autorii cercetării.

Și tinerii sunt speriați de AI

Doar 32% dintre români se simt pregătiți pentru schimbările aduse de AI, în timp ce peste 54% se tem de dispariția unor meserii.

„Mulți români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară – educație digitală, consiliere profesională, reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere”, subliniază Marian Marcu, managing partner Novel Research.

Această lipsă de pregătire este dublată de un deficit de inițiativă la nivel organizațional: doar 29% dintre respondenți spun că angajatorii lor investesc în traininguri pentru adaptarea la noile tehnologii.

Paradoxal, deși tinerii sunt mai deschiși către AI, ei sunt și cei care se așteaptă să fie cel mai afectați de automatizare. 62% cred că generația lor va suporta cea mai mare parte a impactului, iar o treime admit că nu se simt pregătiți profesional pentru schimbările care vin.