Chiar dacă oficialul a venit ulterior cu precizări și a lămurit că măsura se va aplica doar la tranzacțiile din Trezorerie, legumicultorii au temerile lor. Oricum, se așteaptă la modificări ale codului fiscal care „să bubuie” în perioada următoare, după ce s-au anulat facilitățile fiscale pentru agricultură și industria alimentară prin Ordonanța Trenuleț.
Una peste alta, se anunță un an „nu prea roz”, cu vânzări mai mici, așa cum se întâmplă de câțiva ani, urmare a reducerii veniturilor consumatorilor. În plus, concurența produselor mai ieftine din țările non-UE și din statele Mercosur îi va afecta serios, știut fiind că la români prețul mai mic contează cel mai mult.
Tranzacții limitate
Tranzacțiile cu cash au fost dintotdeauna în vizorul autorităților, existând temerea că se ocolește legea astfel într-o mare măsură. De altfel, trebuie să și recunoaștem că în România evaziunea este un fenomen la ordinea zilei greu de combătut în ciuda tuturor măsurilor întreprinse de autorități.
În luna ianuarie, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, și-a anunțat intenția de a reduce utilizarea plăților în numerar în anumite sectoare economice pentru a combate evaziunea fiscală și a eficientiza colectarea veniturilor. Măsura ar urma să vizeze domenii cu risc fiscal ridicat, unde utilizarea banilor lichizi favorizează nedeclararea veniturilor. În același timp, reducerea plăților cash, inclusiv pentru colectarea taxelor și impozitelor la nivel local, ar putea duce la economii semnificative în cheltuielile administrative și de personal, spunea ministrul la acel moment.
După ce aceste declarații au stârnit valuri în societatea românească, ministrul Tánczos Barna a revenit cu câteva precizări pentru a calma spiritele.
„Propunerea mea vizeaza strict operaţiunile cash... din Trezorerie, nu-i afectează cu nimic pe oameni. Nu s-a pus problema”, a spus Tanczos Barna la Antena 3 CNN.
Piață fără numerar?
Pentru legumicultori, declarațiile ministrului Finanțelor au fost, însă, un serios semnal de alarmă, mai ales că mulți își vând marfa la piață, unde cash-ul face legea.
„Am văzut că se va limita partea de numerar, dar noi la piață cum să vindem, cum să facem tranzacțiile și încasările? Noi ne ducem produsele la drumuri cu duba de marfă, cum încasăm banii?”, a declarat pentru Termene.ro Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Conform unei legi intrate în vigoare în 2024, plata cu cardul ar trebui să se poată face peste tot în România, inclusiv la piață. Toți comercianții, persoane fizice autorizate și societăți comerciale au obligația să accepte plăți prin mijloace electronice. Măsura nu îi vizează, însă, și pe producătorii agricoli.
”Sper să nu ne oblige să avem un aparat de tip POS, așteptăm și modificările din codul fiscal, de acum încolo ne așteptăm să bubuie diverse modificări în codul fiscal”, afirmă Păunel.
Potrivit datelor statistice, plata cu cardul este practicată în general în marile magazine. În rețelele micilor retaileri cu magazine (ce sunt amplasate de regulă în orașe mici sau în mediul rural), ponderea este de circa 30% din total, plățile cash fiind predominante, în timp ce în satele în care există un singur retailer modern, ponderea plăților cash este și de peste 99%.
Vremuri grele
Pentru acest an, așteptările legumicultorilor nu sunt foarte mari, pentru că în condițiile reducerii veniturilor populației se va micșora și consumul, o tendință remarcată, de altfel, de câțiva ani. În plus, costurile de producție sunt în creștere.
„Dacă este să ne luăm după ce vedem în Ordonanța Trenuleț, după ce înțelegem și noi din ea și ce spun analiștii economici, care se pricep mai bine decât fermierii, se pare că nu o să avem un an prea roz. Toată lumea ne recomandă prudență, să ne reanalizăm business-ul, noi încercăm să facem toate lucrurile acestea. Pe noi fermierii mici nu ne afectează partea cu eliminarea facilităților fiscale pentru angajați, dar vor avea de suferit firmele din agricultură și industria alimentară”, a precizat Păunel.
Adevărul este că după ultimele măsuri luate de guvernanți povara fiscală pe angajator crește și să nu ne mai mire faptul că nu se mai fac angajări, spune fermierul.
Cum și banii vor fi mai puțini în piață, devine clar faptul că produsele mai ieftine, cum sunt cele provenite din țările non-UE, dar și din statele Mercosur vor avea mare trecere. Cei care vor suferi vor fi producătorii locali ale căror costuri oricum sunt mai ridicate raportat la mărfurile ce vin de afară.
„Chiar dacă, poate, calitatea produsului este inferioară, iar prețul mai mic, consumatorul va alege acea marfă”, avertizează Păunel.
Restricții la plata cash
Conform legislației actuale din România, există reguli stricte pentru utilizarea numerarului în tranzacții comerciale:
- Plafon pentru tranzacțiile între persoane juridice
Plățile între firme sunt limitate la maximum 5.000 de lei per tranzacție și maximum 10.000 de lei pe zi către același partener comercial.
- Plafon pentru persoane fizice
Plățile în numerar între o persoană fizică și o firmă sunt limitate la 10.000 de lei per zi. Tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 50.000 de lei, în contextul vânzărilor de bunuri sau servicii.
- Excepții pentru anumite situații
În cazul unităților de stat sau al altor situații reglementate, plafonul poate varia, însă orice excepție trebuie justificată.
- Amenzi pentru depășirea limitelor
Depășirea plafoanelor pentru plățile cash atrage sancțiuni financiare considerabile, stabilite prin Codul de Procedură Fiscală.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
