În primele cinci luni ale anului 2024, conform datelor statistice, au fost consemnate creșteri în industria bunurilor de capital (+5,1%), în timp ce scăderi au înregistrat: industria bunurilor de uz curent (-5,2%), industria bunurilor intermediare (-4,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,2%).
Industria prelucrătoare include transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanțelor sau componentelor în produse noi.
Unitățile angajate în industria prelucrătoare sunt adesea descrise ca uzine, fabrici sau oțelării și folosesc în mod curent mașini acționate electric și echipamente de manipulare a materialelor. Unitățile care transformă materialele sau substanțele în produse noi, manual sau la domiciliul lucrătorului, și care comercializează către public produsele obținute în aceleași locații, cum sunt brutăriile și croitoriile de comandă, sunt incluse, de asemenea, în această secțiune.
Lunile aprilie și mai au fost mai slabe
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în luna mai din anul curent, comparativ cu intervalul similar din 2023, numărul comenzilor noi din industria prelucrătoare a scăzut cu 7,2%, ca urmare a rezultatelor mai slabe din: industria bunurilor intermediare (-10,5%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-9,1%), industria bunurilor de uz curent (-7,4%) și industria bunurilor de capital (-5,2%).
Raportat la luna aprilie 2024, în mai comenzile noi din industria prelucrătoare s-au diminuat, pe ansamblu, cu 3,6%. Scăderi ale numărului de comenzi au fost înregistrate în industria bunurilor intermediare (-6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-4%) și în industria bunurilor de capital (-3,7%). La polul opus s-a aflat industria bunurilor de uz curent, cu o creștere de 10,3% a comenzilor noi.
Majorarea salariului minim ar putea afecta industria prelucrătoare
Guvernul a aprobat în luna mai majorarea salariului de bază minim brut garantat în plată la 3.700 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024, față de 3.300 lei cât este în prezent.
Măsura nu este văzută deloc cu ochi buni de patronatul din industria textilă, care susține prin reprezentanții săi că vor primi mai mulți bani muncitorii necalificați pentru aceeași muncă.
„Angajatorii sunt împotriva acestei majorări a salariului minim, dar și a grilei de salarizare. Angajații competenți sunt răsplătiți de angajatori. Pe de altă parte, de ce să dai un salariu mare celui care nu știe meserie? Vorbim de muncitorii necalificați care primesc în general salariul minim pe economie”, a declarat Dumitru Turcu, de la Patronatul Industriei de Textile din România.
Potrivit aceleiași surse, firmele din industria textilă vor fi afectate financiar de majorarea salariului minim și vor fi nevoite să reducă cheltuielile cu personalul.
„Muncitorii calificați vor rămâne cu siguranță, pentru că este nevoie de ei în industrie. Numărul celor necalificați va fi redus. Majorarea salariului minim nu va falimenta firmele din industria textilă, dar se va reduce profitul și, în consecință, și personalul necalificat”, conchide Dumitru Turcu.
Firmele care lucrează în sistem lohn, cele mai afectate
Potrivit lui Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor, există domenii care vor fi afectate de această creștere și chiar IMM-uri care vor renunța la activitate.
„Mă refer aici în special la firmele care încă lucrează în lohn, domeniu în care marjele de profit sunt strict negociate cu partenerii externi. Pe de altă parte, cine nu poate susține salariul minim la acest nivel poate că nu este eficient din punct de vedere economic”, a mai spus Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor.
Sistemul lohn înseamnă că firmele private din România primesc materia primă, modelele și, uneori, și tehnologia de fabricație (respectiv know-how-ul) de la clientul principal sau unic sub a cărui marcă se va vinde producția realizată în țara noastră. Fabrica românească produce și livrează clientului extern produsul finit comandat, la standardele impuse.
.png)
.png)
