Inițiativa a fost înregistrată la Senat marți, 9 mai, și vine să suplinească abrogata Lege nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite.
Vizează „dispariția unui mijloc de coerciție în cazul efectuării de activități de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență sau efectuarea unor astfel de activități fără respectarea condițiilor prevăzute de lege”, conform inițiatorilor.
O inițiativă identică a avut și Guvernul României care l-a sfârșitul lunii martie a pus în dezbatere un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care propunea același set de reguli. Inițiativa Executivului plecată de la Ministerul de Finanțe nu a fost adoptată de membrii guvernului care au considerat că prevederile legislative trebuie reglementate de Parlament.
Proiectele legislative au apărut după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a constat în rapoartele anuale din ultimii doi ani, 2021 și 2022, că lipsa documentele de proveniență este una dintre cele mai dese nereguli depistate de inspectorii fiscali.
Situația actuală
Parlamentarii care au inițiat proiectul arată faptul că, în prezent, în cazul controalelor efectuate cu precădere la locurile de comercializare și depozitare, bunurile pentru care nu există documente justificative care să ateste proveniența legală rămân în circuitul economic, făcând posibilă perpetuarea comportamentului neconform al contribuabilului și favorizând nedeclararea veniturilor realizate. Este o formă primară de manifestare a evaziunii fiscale în care statul nu ar avea pârghii să poată interveni operativ și eficient.
Inițiatorii mai arată că fenomenul evazionist este amplificat de diversificarea accentuată a posibilităților de comercializare, chiar exponențială în mediul online în care, în foarte multe cazuri, circuitul de comercializare este unul relativ opac, dificil de reconstituit, iar bunurile deținute nelegal sunt transportate din depozite nedeclarate direct la cumpărătorul final.
În prezent nu există un instrument care să permită sancționarea operațiunilor ilegale cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită sau atragerea răspunderii contravenționale a celor care nu îndeplinesc condițiile legale de desfășurare a activității.
Propunerile legislative (extrase din lege)
Este interzisă efectuarea de activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.
Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale sau orice alte documente justificative prevăzute de lege care stau la baza înregistrării în contabilitate.
Sunt asimilate bunurilor a căror proveniență nu este dovedită, numerarul și substitutele de numerar pentru care nu sunt prezentate documente legale de proveniență. În cazul operatorilor economici care au obligația utilizării aparatelor de marcat, verificarea numerarului și a substitutelor de numerar existente la locul desfășurării activității economice se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Sancțiuni
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 1500 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei, dacă este săvârșită de persoane juridice.
Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea contravenției, precum și sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 1500 lei dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei dacă este săvârșită de persoane juridice.
Bunurile care au servit la săvârșirea contravenției precum și sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției, după caz, se indisponibilizează, în vederea confiscării.
Se ajunge până la suspendarea activității
În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, contravenientul săvârșește o nouă contravenție, pentru care a fost sancționat, se aplică și sancțiunea complementară constând în suspendarea activității acestuia, care constă în transport, depozitare și/sau comercializare, după caz, pentru 30 de zile.
În cazul bunurilor perisabile pentru care a încetat total sau parțial indisponibilizarea, măsura suspendării activității intră în vigoare în termen de 15 zile de la înmânarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
În cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.
În situația în care contravenientul nu prezintă documente justificative, care să ateste proveniența licită a bunurilor, în termen, măsura indisponibilizării temporare dispusă prin procesul-verbal se transformă în măsura confiscării, fără îndeplinirea altor formalități.
Termenul de 24 de ore
În proiectul legislativ se mai precizează că prezumția de nevinovăție este aplicată agentului comercial, dar acesta are 24 de ore pentru a prezenta documentele din care să reiasă că bunurile, produsele și serviciile au o proveniență legală.
„În cazul în care este refuzată semnarea procesului-verbal de constatare a contravenției sau se refuză primirea acestuia, agentul constatator îi aduce la cunoștință contravenientului faptul că are la dispoziție 24 de ore să prezinte documentele justificative care să ateste proveniența licită a bunurilor, făcând mențiune în procesul-verbal despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, se mai prevede în ordonanță. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele de identificare ale martorului și semnătura acestuia, iar comunicarea se face în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Chiar și cu martor, dacă agentul constatator îl găsește, bineînțeles, procesul-verbal va putea fi contestat”, se precizează în proiectul legislativ.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
