Performanța firmelor mici comparată cu marile corporații. Analiza realizată de un analist în economie

Cel mai bine stau companiile mici, cu o marjă de două cifre, care merge uneori și până la 50%, spre deosebire de firmele mari în cazul cărora avansul este de doar câteva procente în multe dintre cazuri.

Oricum, trebuie remarcat, însă, că în ultimii ani a avut loc o comprimare a profiturilor pe fondul creșterii costurilor de producție, în primul rând din cauza scumpirilor la energie, dar și a majorării taxelor și impozitelor.

Firme mici, profit mare

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că prin natura lor companiile private au drept scop obținerea de profit, iar cu cât sunt mai mici acesta este mai mare, adică se poate ajunge și la câteva zeci de procente. De cealaltă parte, în cazul firmelor mari, marjele sunt cu mult mai modeste.

„Cu cât sunt mai mici, cu atât scot mai mult profit, în ciuda unei viziuni larg răspândite care spune că firmele mari obțin profit mare sau operează cu marje ridicate de profit. Nu este adevărat, companiile mici sunt cele care operează cu marjă mare de profit, este cu două cifre în orice caz, adică cu procente de la 10-20%, până la 50%. Aceasta în vreme ce societățile mari au o marjă de profit cu o singură cifră, mergând până la cele din comerțul cu bunuri de larg consum, unde vedem 3-5-2%”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.

Economia României este susținută în mare parte de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă peste 99,8% din totalul firmelor active. Conform datelor platformei termene.ro 1069 companii nu se încadrează în această categorie din cele peste 825.000 de firme care au depus bilanțul pe 2024.

În cadrul IMM-urilor intră și microîntreprinderile, la categorie de întreprinderi mici, sub 10 angajați și sub afaceri de 2 milioane de euro anual, conform metodologiei Eurostat.

Strategia corporațiilor

Analistul economic ne explică care este strategia marilor companii și de ce nu reușesc ele să atingă marjele firmelor mici.

„Motivul este foarte simplu, marile corporații operează, produc, vând pe scară largă, ca să facă acest lucru ele trebuie să opereze cu marje foarte mici, ele scot profit, însă, din mărimea afacerii, în vreme ce firmele mici, start-upurile, IMM-urile obțin profit din miicimea afacerii. Ele produc pentru o nișă, au puțini clienți, au producție pe o scară mică, iar atunci ca să merite ca afacerea să fie fezabilă trebuie să lucreze cu marje foarte mari de profit. Companiile mici scot profit peste tot”, declară Glăvan.

Mai trebuie precizat că odată cu majorarea costurilor de producției, scumpirea energiei electrice, în primul rând, dar și pe fondul majorărilor de taxe și impozite aceste profituri au început să se comprime, situație remarcată în ultimii ani.

Lipsa de performanță

În schimb, când vine vorba de companiile de stat, situația este cu totul alta. Sunt multe companii falimentare, care lucrează de ani buni pe pierderi și pe care statul român le ține în viață cu tot felul de ajutoare de ani de zile. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că vrea să reformeze aceste societăți, anunțând o evaluare a indicilor de performanță pentru șefi.

Bogdan Glăvan spune și el că lipsa de performanță este o trăsătură sistemică la stat, o problemă cronică sau un risc cronic cu care se confruntă întreprinderile publice. Iar de vină pentru această situație este și lipsa stimulentelor adecvate pentru performanță.

„În timp ce în sectorul privat interesul tuturor de la salariat până la manager este de a scoate profit, de a fi eficient și de a satisface clienții, pentru că altfel sunt înlocuiți, în sectorul de stat aceste stimulente nu există, pentru că oamenii nu sunt înlocuiți și nici nu pot, deoarece în sectorul public stimulentele sunt de cu totul altă natură. Aici angajații sunt mai degrabă interesați să corespundă criteriilor șefului numiți politic, nu sunt selectați după cât de bine se pricep să vândă sau să producă, ci în funcție de cât de apropiați sunt de zona politică, este un mecanism natural, intrinsec”, precizează Glăvan.

Reformă la stat

Premierul Ilie Bolojan a anunțat un al doilea pachet de măsuri, care urmăreşte reforma societăţilor la care statul este acționar, inclusiv reducerea pierderilor. Nu în ultimul rând, firmele de stat trebuie să-şi modifice indicatorii de performanţă şi să obţină profituri.

„Un pachet ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul. De la creşterea indemnizaţiilor conducerilor, de la ramificările lor, de la pierderile lor rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, aceste active sunt mult sub potenţialul pieţelor”, a declarat premierul.

Un element foarte important inclus în noul pachet de măsuri constituie indicatorii de performanță pentru conducerile companiilor de stat. Fiecare minister va trebui să-I revizuiască pentru a se verifica dacă indicatorii care stau la baza contractelor actuale sunt relevanți sau superficiali. În multe cazuri, aceștia nu sunt relevanți, susține Ilie Bolojan.

Statul român controlează 1.326 de companii atât la nivel local, cât și la nivel național, în care este proprietar 100% sau acționar majoritar. Autoritățile centrale au control asupra unui număr de 144 de întreprinderi. În portofoliul deținut de statul român se află 376 de societăți pe acțiuni, 88 de regii autonome și 842 SRL-uri.

Potrivit datelor oficiale, 266 de companii generează pierderi de 2,5 miliarde de lei la nivel național. Printre acestea se află CFR Căi Ferate, Electrocentrale Craiova, Unifarm, Termoenergetica, Metrorex și Complexul Energetic Valea Jiului.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.