Scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi la sub 88.500 de euro ar aduce venituri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de lei

Scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi la sub 88.500 de euro ar aduce venituri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de lei
Guvernul României își propune să modifice regimul de impozitare a microîntreprinderilor în primul semestru din 2025, în cadrul reformei fiscale pe care o pregătește pentru reducerea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 7,9% din PIB la finalul acestui an.

Conform datelor din Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, documentul care conține măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 2031, firmele cu o cifră de afaceri sub 88.500 de euro ar urma să fie impozitate pe cifra de afaceri (impozit de 1% sau 3%), iar societățile care depășesc acest prag vor fi impozitate pe profit cu 16%.

Noul sistem de fiscalizare ar urma să aducă la bugetul de stat venituri suplimentare de 2,1 miliarde de lei. În prezent, microîntreprinderile plătesc taxe de 6 miliarde de lei, iar noul sistem va ridica veniturile fiscale pentru firmele cu afaceri sub 500.000 de euro până la 8 miliarde de lei.

Situația de acum

În acest moment, impozitare ca microîntreprindere se aplică firmelor cu o cifră de afaceri sub 500.000 de euro în anul precedent.

Noul model de impozitare este cerut de Comisia Europeana, specialiștii de la Bruxelles consideră că sistemul fiscal românesc al societăților micro permite de fapt o rentabilizare fiscală pentru alte societăți mai mari.

Reforma impozitării microîntreprinderilor, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, prin jalonul 206, are la bază, de asemenea, necesitatea unei consolidări fiscale semnificative și stabilirea unui regim de impozitare care să reducă costurile de conformare ale contribuabililor.

Scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar și de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027.

Analiza care duce la modificări fiscale

Au fost solicitate Centrului Național pentru Informații Financiare date referitoare la vectorul fiscal (actualizat la 13.06.2024), date fiscale din D100 - Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, precum și situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2023.

Eșantionul final rezultat din aplicarea cumulativă a criteriilor menționate la pct. 1. i - iv cuprinde un număr de 325.284 de entități în anul 2023 (31.12.2023).

Segmentarea eșantionului final utilizând praguri ale cifrei de afaceri:

Rezultatul segmentării reflectă distribuția numărului de contribuabili, cifra de afaceri agregată și numărul (mediu) de salariați, pe baza datelor din situațiile financiare depuse pentru anul 2023.

În ceea ce privește numărul de contribuabili care depășesc pragul cifrei de afaceri stabilit la 500.000 de euro, s-a constatat că unii contribuabili au depus formularul D700 de înregistrare/modificare vector fiscal, dar nu au solicitat trecerea la regimul fiscal impozit pe profit, iar restul contribuabililor nu au depus formularul 700. Un număr de 13.490 entități nu au declarat în situațiile financiare informații referitoare la cifra de afaceri și în cazul acestora anumiți indicatori nu pot fi prezentați.

Sursa informațiilor este registrul contribuabililor – vector fiscal (actualizat la 13.06.2024) și baza de date cu situațiile financiare depuse de contribuabili pentru anul 2023 (actualizată la 16.04.2024).

Stare situații financiare Microîntreprinderi - 31.12.2023:

329.351 e microîntreprinderi au depus situațiile financiare prevăzute de lege, în timp ce 210.339 de contribuabili microîntreprinderi la 31.12.2023 nu au depus situațiile financiare pentru anul 2023 (termenul legal – 29.05.2024), fapt ce va conduce, conform regulilor de determinare a condițiilor de aplicare a sistemului de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, introduse prin OUG nr. 115/2023, la modificarea regimului fiscal și încadrarea acestor contribuabili la regimul fiscal de impozit pe profit.

Pragul de eligibilitate pentru microîntreprinderi: 88.500 de euro

Astfel din analiza datelor, se constată că cea mai mare parte a microîntreprinderilor au o profitabilitate medie de peste 100% această situație întâlnindu-se pentru microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de sub 60.000 Euro.

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe din România este esențială în contextul în care țara se confruntă cu decalaje fiscale ridicate la toate categoriile de impozite, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile sociale, impozitul pe profit și TVA. Această problemă afectează direct capacitatea statului de a finanța serviciile publice și proiectele de dezvoltare, limitând totodată stabilitatea financiară și economică a țării.

Raportul Băncii Mondiale recomandă ca pragul de eligibilitate pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor să fie aliniat cu cel pentru TVA (88.500 EUR), ceea ce este considerat o bună practică internațională. Pragul actual de 500.000 EUR este mult mai mare decât recomandarea Băncii Mondiale, făcând regimul fiscal românesc pentru microîntreprinderi doar parțial eficient.

Scopul reformei este simplificarea sistemului de taxare. Totuși, măsurile recente au făcut acest sistem mai complex, prin introducerea unui nou prag și a unor diferențieri între categoriile de microîntreprinderi, rezultând în două categorii de impozitare, în loc de una singură. Aceasta poate favoriza divizarea artificială a companiilor și complică administrarea fiscală, afectând conformarea voluntară.

Noul sistem de impozitare ar putea aduce 2,1 miliarde de lei la buget

Potrivit scenariilor analizate, reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi și menținerea condiției de a avea un salariat ar putea crește veniturile fiscale de la nivelul actual de 6 miliarde lei, până la un maxim teoretic de 8,1 miliarde lei, generând un plus de aproximativ 2,1 miliarde lei.

În situația în care se introduce un nou prag de eligibilitate concomitent cu eliminarea condiției privind existența unui salariat, situația comparativă între cele 5 scenarii arată o redistribuire clară a veniturilor fiscale și o variație în colectarea potențială a impozitelor.

Scenarii privind Pragurile de Eligibilitate pentru Microîntreprinderi

Observația principală este că reducerea pragului, menținând condiția referitoare la un salariat, poate genera o creștere semnificativă a veniturilor fiscale.

Detalii Suplimentare privind Reforma Fiscală a Microîntreprinderilor și Administrarea Fiscală

Detalii privind Sarcina Fiscală și Evaluarea Veniturilor Potențiale

În tabelul următor este prezentată o comparație între sarcina fiscală totală și impozitul pe profit estimat pentru diverse praguri de eligibilitate ale microîntreprinderilor.

Această comparație indică faptul că sarcina fiscală asociată fiecărui prag de eligibilitate se modifică semnificativ. Prin ajustarea pragurilor, România poate crește veniturile fiscale și poate reduce decalajele fiscale, menținând totodată un sistem simplificat de impozitare pentru microîntreprinderi.

Pașii

În caseta nr.3 sunt prezentați pașii necesari pentru a îndeplini cerințele CE și a implementa complet jalonul 206 din PNRR:

  • 1. Analiza comentariilor CE cu privire la divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotelor de taxare, eliminarea deducerilor și reducerea progresivă a pragului de impozitare.
  • 2. Prezentarea analizei în Coaliția de Guvernare pentru a decide măsurile adecvate ce protejează interesele microîntreprinderilor și susțin conformarea cu reformele fiscale europene.
  • 3. Implementarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea jalonului 206 astfel cum a fost stabilit prin PNRR și în baza recomandărilor Băncii Mondiale. Reducerea graduală a pragului de taxare pentru microîntreprinderi, pe parcursul anilor 2025-2027, va fi decisă în Coaliția de Guvernare până cel târziu în T1 2025.

Etape pentru implementarea reformei

Etapa I

Elaborarea răspunsului la comentariile COM ca urmare a evaluării măsurilor implementate pentru îndeplinirea Jalonului 206, astfel cum au prezentate în cadrul cererii de plată nr.3, respectiv:

  • eliminarea deducerilor la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru a nu facilita optimizările fiscale;
  • introducerea regulilor specifice conceptului de întreprinderi legate pentru a elimina situațiile de divizare artificială a afacerii unui contribuabil în scopul accesării regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în mod nejustificat, pentru activități similare, controlate de către aceeași persoană fizică și/sau juridică;
  • revizuirea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi și reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025 Termen: Q1 2025.

Etapa II

Modificări/actualizări ale legislației specifice microîntreprinderilor, pentru îndeplinirea Jalonului nr.206, într-o perioadă de 6 luni de la primirea scrisorii pentru Cererea de Plată 3, dar nu mai târziu de Q1 2025; Termen: Q1 2025. În caseta nr.2 sunt prezentate comentariile CE în scrisoarea CE_2024_7332_2 referitoare la modul de îndeplinire a jalonului 206 privind reforma fiscală a microîntreprinderilor:

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business