Guvernul României nu susține proiectul de lege inițiat de deputații neafiliați Radu-Mihail Ionescu și Monica Ionescu, care propune modificarea Codului de procedură civilă pentru a permite invocarea prescripției dreptului de a obține executarea silită pe toată durata acesteia. Executivul argumentează că o asemenea schimbare ar genera instabilitate juridică, ar afecta disciplina procesuală și ar crea incertitudine atât pentru debitori, cât și pentru creditori.
Potrivit documentului transmis Parlamentului, analiza Guvernului se bazează pe rațiuni de coerență legislativă, pe interpretările doctrinare și pe jurisprudența Curții Constituționale, care, în mai multe decizii, a confirmat actualul cadru procedural ca fiind compatibil cu principiile constituționale privind accesul la justiție și securitatea raporturilor juridice.
De ce respinge Guvernul inițiativa
Proiectul de lege propus de cei doi deputați adăuga un nou alineat la articolul 715 din Codul de procedură civilă, permițând contestarea prescripției dreptului de a obține executarea silită „pe tot parcursul acesteia”. În prezent, legea stabilește un termen de 15 zile de la comunicarea primului act de executare în care debitorul poate formula contestație.
Guvernul consideră că această regulă este esențială pentru stabilitatea procedurii și pentru buna desfășurare a executării silite. Permițând invocarea prescripției oricând, „chiar și spre finalul procedurii”, debitorul ar putea bloca sau anula toate actele de executare realizate până la acel moment, afectând creditorul, executorul judecătoresc și alte persoane terțe implicate (de exemplu, adjudecatarii unor bunuri vândute).
Executivul mai argumentează că actuala reglementare disciplinează conduita debitorului: dacă acesta dorește să invoce prescripția, o poate face în termenul legal de 15 zile, odată ce a luat cunoștință de primul act de executare. „O astfel de regulă previne abuzurile și întărește responsabilitatea părților”, se arată în punctul de vedere transmis Parlamentului.
Prescripția – de la ordine publică la interes privat
Guvernul amintește că, potrivit Noului Cod civil, intrat în vigoare în 2011, prescripția extinctivă nu mai are caracter de ordine publică, ci este o instituție de drept privat, ce poate fi invocată doar de persoana interesată – în speță, debitorul. Prin urmare, prescripția nu mai poate fi aplicată din oficiu de instanță sau de executorul judecătoresc.
Executivul subliniază că această abordare se aliniază cu principiile dreptului european și cu doctrina modernă a dreptului civil, care vede prescripția nu ca pe o sancțiune, ci ca pe o facultate acordată debitorului. Debitorul are dreptul de a renunța la beneficiul prescripției și de a-și executa voluntar obligațiile, fără ca statul să intervină.
În acest context, Guvernul consideră că extinderea termenului de invocare a prescripției pe întreaga durată a executării ar contraveni acestei concepții și ar reintroduce, indirect, o formă de control public într-un domeniu care, potrivit Codului civil, ține de sfera privată a raporturilor dintre părți.
Riscurile pentru stabilitatea juridică și pentru creditori
Un alt motiv invocat de Guvern este riscul de a crea insecuritate juridică în executările silite. Creditorii, care investesc timp și resurse pentru recuperarea creanțelor, s-ar putea confrunta cu situația în care, după luni sau chiar ani de proceduri, executarea ar fi anulată pentru că debitorul a invocat prescripția în ultimul moment.
Executivul atrage atenția că o asemenea soluție legislativă ar putea încuraja comportamente abuzive. „Debitorii ar fi tentați să aștepte derularea executării, iar apoi să invoce prescripția doar pentru a bloca procedura”, se arată în document. În plus, această posibilitate ar descuraja creditorii să inițieze executări silite, temându-se de costurile și incertitudinile generate.
Guvernul amintește că executorii judecătorești nu pot verifica din oficiu prescripția și nici instanțele nu pot respinge cererile de executare pentru acest motiv. Doar debitorul are dreptul să invoce prescripția, și doar în termenul legal. Această regulă, arată Executivul, „garantează o procedură coerentă, rapidă și echitabilă”, în concordanță cu principiul celerității procesului civil.
Argumentele juridice și constituționale
Executivul citează și jurisprudența Curții Constituționale, care a analizat de mai multe ori articolele 2512 și 2513 din Codul civil – articolele ce reglementează momentul până la care poate fi invocată prescripția. În deciziile nr. 156/2023 și nr. 313/2021, Curtea a confirmat constituționalitatea termenului de 15 zile pentru contestațiile la executare și a subliniat că acesta urmărește un scop legitim: asigurarea disciplinei procesuale și a securității raporturilor juridice.
„Exercitarea unui drept nu poate avea loc decât într-un cadru prestabilit de lege”, arată Curtea, care a precizat că termenele de prescripție sunt instrumente necesare pentru menținerea echilibrului între dreptul creditorului de a recupera o datorie și dreptul debitorului la stabilitate juridică.
Pe baza acestor argumente, Guvernul concluzionează că modificarea propusă ar încălca principiul proporționalității și ar aduce atingere celerității procedurilor de executare silită, contrar jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Implicații fiscale și administrative
Guvernul atrage atenția și asupra efectelor pe care o astfel de modificare le-ar avea asupra organului fiscal, în calitate de organ de executare pentru creanțele bugetului public. Dacă prescripția ar putea fi invocată oricând, executările fiscale – deja complicate – ar deveni mult mai vulnerabile la întârzieri și contestații tardive, afectând colectarea veniturilor la bugetul de stat.
Executivul notează, de asemenea, că actualul cadru procedural este corelat cu prevederile Codului de procedură fiscală, care prevede același termen de 15 zile pentru contestațiile la executare. Schimbarea uneia dintre aceste legi fără o armonizare sistemică ar crea confuzie și inconsistență legislativă.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
