Rata anuală a inflației a ajuns la 9,9% în septembrie 2025, de la 9,7% în august, marcând o accelerare a creșterii prețurilor determinată în principal de liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea TVA-ului la 21%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu +11,1% față de aceeași lună a anului trecut, serviciile cu +10,4%, iar alimentele cu +7,9%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
În primele nouă luni ale anului, prețurile au crescut cumulat cu +8,5% față de decembrie 2024, reflectând presiuni inflaționiste susținute pe toate categoriile de consum. La nivelul lunii septembrie, prețurile au înregistrat o creștere de +0,4% față de august, semnalând o dinamică în ușoară accelerare.
Analiza pe categorii arată că mărfurile nealimentare au fost principalul motor al inflației, cu o creștere anuală de +11,1%. În cadrul acestei categorii, energia electrică a consemnat o explozie de +69,2% față de septembrie 2024, consecință directă a încetării schemei de plafonare din iulie 2025. Combustibilii s-au scumpit cu +7,4%, iar articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte au înregistrat creșteri de +7,1%, respectiv +6,4%.
Serviciile au avansat cu +10,4% anual, cu presiuni majore în sectoarele de igienă și cosmetică (+19,5%), îngrijire medicală (+13,8%) și reparații auto (+15,8%). Alimentele au avut o dinamică mai moderată (+7,9%), însă fructele și conservele din fructe au consemnat scumpiri semnificative de +19,3%, în timp ce legumele au scăzut cu -1,3%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anticipase în august formarea unei "cocoașe" inflaționiste în septembrie, estimând un vârf de 9,6-9,7%. Datele oficiale confirmă această prognoză, cu inflația ajungând la 9,9%. Banca centrală identifică trei șocuri majore de ofertă care au adăugat aproximativ 4 puncte procentuale la inflația anuală: liberalizarea energiei electrice (+2,2 puncte procentuale), majorarea TVA-ului de la 19% la 21% din august (+1,6 puncte) și creșterea accizelor (+0,4 puncte).
Pentru companii, presiunile inflaționiste erodează puterea de cumpărare a consumatorilor și complică planificarea bugetară. Scumpirea energiei electrice amplifică costurile operaționale, în special pentru sectoarele industriale și retail, forțând ajustări de prețuri sau comprimarea marjelor. Creșterea TVA-ului la 21% reduce și mai mult cererea pentru bunuri și servicii neesențiale, obligând companiile să reconsidere strategiile de pricing și de gestionare a stocurilor.
BNR anticipează că inflația va rămâne probabil peste 9% la finalul anului 2025, iar revenirea în intervalul țintit (2,5% ±1 punct procentual) este așteptată abia la finalul lui 2026, când prognoza indică 3%. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit pentru comparații europene, a înregistrat o rată anuală de +8,6% în septembrie.
