Inițiativa prevede modificarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și aparține unui grup de parlamentari liberali. Concret, este vorba de schimbarea articolului 138, referitor la „Cotele de contribuții de asigurări sociale”, unde se dorește diminuarea taxei de la 25% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2024.
De la aceeași dată, 1 ianuarie 2024, ar urma să fie schimbat și articolul 157 din respectiva lege 227/2015, ce ar urma să prevadă instituirea unui plafon maxim pentru plata contribuțiilor de asigurări de sănătate. Plafonul nou propus este unul care se va ridica la nivelul a cel mult trei salarii minime de bază. Pentru câștigurile salariale lunare mai mari de acest cuantum nu se va mai plăti contribuția la Sănătate.
Astăzi, 14 februarie, parlamentarii liberali mai strângeau semnături pentru a depune spre sfârșitul săptămânii proiectul la Senat, conform parcursului legislativ în astfel de cazuri. Camera Deputaților va fi forul legislativ decizional în cazul acestei inițiative, asta dacă proiectul va fi aprobat în Senat.
Pachetul asigurărilor de stat nu se va schimba
Foarte important de precizat: deși se introduce un plafon, asigurații (orice persoană care are o formă de contract de muncă) vor beneficia de aceleași servicii ca și până acum în cadrul rețelei naționale de sănătate.
Cât privește asigurările de sănătate, ele s-ar achita doar pentru venituri lunare de 9.000 de lei, diferența suplimentară urmând a nu mai fi taxată. Teoretic, în funcție și de normele de aplicare ale legii, dar și de deciziile administratorului unei societăți, venitul salarial de peste 9.000 de lei ar urma să fie mai mare cu 25%, atât cât este CAS. La un salariu net de 10.000 de lei acesta ar putea să crească până la aproximativ 10.450 de lei, în baza noului proiect.
„Indiferent de nivelul contribuției asigurărilor de sănătate, asigurații dispun de același pachet de servicii de sănătate”, motivează inițiatorii propunerii legislative.
Cine va câștiga
Concret, dacă inițiativa devine lege, administratorii de firme au două opțiuni. Să mențină același salariu brut, iar veniturile nete ale angajaților să crească, reușind astfel mai bine motivarea acestora. A două variantă se referă la situația în care administratorul unei societăți alege să micșoreze salariul brut. „În cadrul variantei a doua, salariatul trebuie să fie de acord cu micșorarea salariului brut”, ne-a explicat Anca Stanciu, expert contabil.
Conform ultimelor date prezentate luni de Institutul Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut a fost în decembrie 2022 de 7.107 lei, cu 428 de lei (+6,4%) mai mare decât în luna noiembrie 2022.
Raportat la acesta, am putea vorbi de un plus de 350 de lei prin reducerea CAS cu 5 procente pentru angajații plătiți cu salariu mediu și de 150 de lei în plus în situația celor cu minim pe economie (în prezent 3.000 lei brut lunar). Așadar, proiectul va putea aduce, dacă va fi aprobat, venituri suplimentare nete de 350 de lei pentru un angajat cu un salariu mediu.
Dan Şucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a explicat că a militat de la sfârșitul anului trecut, în întâlnirile cu reprezentanții guvernului, pentru micșorarea taxelor pe forța de muncă și majorarea astfel a veniturilor salariaților, pentru a-i motiva.
„Va urma un an greu. Mediul privat și-a asumat să susțină majorarea salariilor care să țină cont de inflație și de alte greutăți”, ne-a precizat Dan Șucu, proprietarul Mobexpert.
Omul de afaceri a mai adăugat că varianta propusă de Confederația Patronală Concordia și de mediul de afaceri a fost una prin care salariul minim creștea cu 450 de lei net și nu brut, ca în soluția guvernamentală.
„Am propus autorităților ca majorarea de 450 de lei să fie scutită de impozite. Suma ajunge direct în venitul angajatului, nu mai este supusă taxelor. Practic, salariul minim încasat de un angajat creștea cu 450 de lei net. Guvernul nu pierdea absolut nimic în această variantă, iar angajatul câștiga 450 de lei. Era o majorare semnificativă pentru toți salariații, în special cei cu salariul minim sau cei cu salarii prin apropiere”, susține Dan Șucu.
Argumentele inițiatorilor
Inițiativa de modificare a legii 227/2015 a plecat de la grupul parlamentar PNL și pentru a fi aplicate noile prevederi trebuie aprobat de Senat și Camera Deputaților, iar apoi proiectul trebuie promulgat de la Cotroceni.
Primul argument pe care îl aduc semnatarii ține de nivelul ridicat al taxării muncii în România, raportat la nivelul Uniunii Europene.
„Printre consecințele acestei stări de fapt putem enumera: un nivel ridicat al muncii la negru sau în zona gri, un număr covârșitor de salarii minime brute, o disimulare a muncii în favoarea diferitelor forme de asistență socială”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Este invocată și inflația galopantă ce impune adoptarea unor măsuri care să genereze majorarea veniturilor nete ale tuturor angajaților, în scopul protejării relative a puterii de cumpărare.
„Măsurile propuse vor asigura un volum relativ constant al cererii agregate la nivel național, cu impact pozitiv asupra veniturilor fiscale: TVA, accize, impozit pe salarii”, mai este scris în draftul proiectului legislativ consultat de termene.ro.
„Va exista, pe termen mediu, și un impact bugetar pozitiv de runda a doua, ca urmare a stimulării consumului și a creșterii economice”, se mai arată în expunerea de motive.
Problema proiectului: impact bugetar necunoscut
Inițiativa legislativă nu indică o sursă bugetară clară și nu a calculat nici impactul pe care îl vor avea cele două propuneri de diminuare/ plafonare a taxelor, așa cum reiese din analiza termene.ro asupra proiectului propus de PNL.
„Relativa diminuare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat va fi compensată, pe termen scurt, prin transferuri de la bugetul de stat iar pe termen mediu și lung anticipăm o creștere a veniturilor de asigurări sociale și o echilibrare a bugetului asigurărilor sociale de stat”, este singura explicație oferită în expunerea de motive.
Am putea face însă o estimare dacă luăm în considerare numărul salariaților activi înregistrați la sfârșitul anului trecut în România de 5.698.691 persoane, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
La actualul nivel al salariului mediu brut, de aproximativ 7.000 de lei, rezultă doar în cazul diminuării CAS cu cinci procente un minus anual la buget de 24 miliarde de lei, respectiv aproape 1,5% din PIB.
termene.ro a consultat parlamentari PSD și USR pentru a ne preciza un punct de vedere legat de proiectul liberal de reducere a CAS. Social democrații au refuzat să comenteze până nu citesc propunerea legislativă. USR s-a arătat deschisă să susțină inițiativa, în cazul în care prevederile ei vor fi clare și în beneficiul susținerii persoanelor active în muncă.
Materialul a fost realizat de Clever News Center pentru platforma termene.ro.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
