Punctele gastronomice locale în pericol să fie închise, așa se plâng o parte din administratorii acestor afaceri

Punctele gastronomice locale în pericol să fie închise, așa se plâng o parte din administratorii acestor afaceri
Un ordin emis recent de ministrul Agriculturii a stabilit norma de venit pentru punctele gastronomice locale la o sumă imposibil de plătit de către micii întreprinzători. Deținătorii de astfel de mici afaceri de familie cer fie eliminarea normei de venit, fie adaptarea ei la veniturile pe care le obțin în decursul unui an.

Potrivit unui ordin al ministrului Agriculturii, publicat în Monitorul Oficial în 12 iunie 2024, nivelul normei anuale de venit pentru punctele gastronomice locale, pentru anul 2024, s-a stabilit la suma de 39.600 lei, la care vor fi folosiți coeficienți de corecție.

Norma de venit este suma în baza căreia se calculează taxele persoanelor care lucrează în aceste puncte gastronomice locale. Norma de venit ar fi astfel suma preconizată să fie încasată de un punct gastronomic local din masele servite turiștilor.

Afacerile de familie

Punctele gastronomice locale sunt mici afaceri de familie care își primesc oaspeții în curtea lor și le oferă preparate tradiționale, realizate din produse locale, în bucătăria proprie.

Punctul gastronomic local este practic o mică afacere de familie menită să valorifice producția locală și să ofere cel mai scurt lanț alimentar de la fermă în farfuria turistului, prin bucătăria gazdelor, pentru maxim 15 persoane simultan.

Produsele alimentare din oferta punctului gastronomic local se prepară din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din producția primară de la nivelul exploatației proprii, de la producători, pescari, vânători, culegători şi colectori de produse forestiere nelemnoase.

Punctul gastronomic local poate funcționa în locuințele particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescărești, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului.

Pot fi deschise puncte gastronomice locale și la ocoale silvice, mănăstiri, precum și în alte construcții și amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfășoară una sau mai multe activități conexe cu producția primară de produse agricole, pescuitul, vânătoarea, recoltarea sau colectarea produselor forestiere nelemnoase.

„Nu câștig tot anul suma asta”

Perspectiva ca numărul punctelor gastronomice locale să crească este acum și mai mică, iar deținătorii de puncte gastronomice locale explică de ce.

„Norma de venit e foarte mare. Nu câștig tot anul suma asta. Cred că norma de venit trebuie stabilită în funcție de încasările fiecăruia. Am deschis de un an și jumătate și abia acum a început să mă cunoască lumea și să vină. Cred că norma de venit ar trebui redusă la 10% din cât au stabilit-o ei și chiar și așa e mare. Cheltuielile sunt mari, iar veniturile nu sunt grozave. Dacă faci socoteală la toate, când tragi linie, nu rămâi cu prea mult”, a declarat Mirela Baba, care deține Gastro Local Mirela.

Același lucru îl spune și un alt mic întreprinzător, care explică cât de greu este să te faci cunoscut și ce caută turiștii.

„Norma de venit mi se pare foarte mare. Eu mi-am deschis PFA, iar declarațiile le-am făcut în sistem real. Am deschis punctul gastronomic local, dar nu am avut încă activitate. Am sperat să îmi fac o sală de mese și am primit două grupuri micuțe la masă, dar nu am avut încasări, de profit nici nu mai vorbim. Cu siguranță se justifică existența punctelor gastronomice locale. Am început cu prieteni care au căutat să mănânce mâncare gustoasă, ca la mama acasă, cu produse locale din gospodărie și să aibă gust. Ei spun că la restaurant, oricât de bună ar fi mâncarea, nu scapă de gustul de fast food. Nu știm cum va fi. Poate o parte din an vom avea turiști, iar restul anului, nu”, ține să puncteze Ana Ticușan, administratorul Gastro Local Casa Ana.

„Sunt o șansă pentru familiile care nu au serviciu la oraș”

Până acum au fost create 316 puncte gastronomice locale la nivel național, un număr mic dacă ne raportăm la cele 1.127 de pensiuni turistice și 1.991 de pensiuni agroturistice care funcționează în prezent în România.

Agenția Națională a Zonei Montane, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmește și gestionează Registrul punctelor gastronomice în conformitate cu art, 9 din Legea nr. 412 din 18 decembrie 2023.

Reprezentanții agenției au explicat pentru Termene.ro că instituția pe care o reprezintă aplică programe continue prin care sprijină înființarea punctelor gastronomice locale.

Agenția Națională a zonei Montane organizează începând cu anul 2021 „cursuri gratuite destinate persoanelor care deservesc Puncte gastronomice locale, pe întreg teritoriul național. Atestatul eliberat de Agenția Națională a Zonei Montane participanților la programul de formare profesională - Punct Gastronomic Local este acceptat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului ca fiind necesar și suficient în vederea îndeplinirii cerinței pregătirii și experienței profesionale pentru înființarea unei afaceri în acest sens. Până în prezent ANZM a eliberat 9.020 de atestate pentru participanții la aceste cursuri”, ne-au transmis reprezentanții instituției.

Atuurile unui punct gastronomic

Până să crească numărul acestor afaceri, cele peste 300 de PGL-uri își bazează strategia de afaceri pe atuurile unor astfel de activități care stau în mâncărurile făcute după rețete moștenite din strămoși și atmosfera caldă, familială, pe care turiștii o caută. Oamenii tânjesc după gustul mâncărurilor de altădată, al preparatelor tradiționale de casă. La mare căutare acum sunt, de pildă, coastele la cuptor cu cartofi țărănești picanți și murături și ciulamaua de ciurperci (hribi) cu mămăliguță și murături.

„Punctele gastronomice locale sunt un plus de valoare și o șansă pentru familiile care nu au serviciu la oraș, au o gospodărie și își pot valorifica propriile produse. De pildă, tai un porc, îl gătești, iar turistul îți cere ceva gătit de casă. Punctul gastronomic local îți permite să faci asta. O jumară proaspătă, o carne la garniță. Când îi spui omului că ai pus-o în decembrie și o servești în iunie, nu îi vine să creadă”, dezvăluie Delia Gal, administratorul Gastro Local Gal Delia, ce face diferența între un punct gastronomic local și o pensiune.

Veniturile obținute de persoanele fizice care dețin puncte gastronomice locale reprezintă venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, conform prevederilor legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Norma de venit este un plafon anual de încasări la care se raportează taxele unui PFA. Aceasta este stabilită prin lege pentru anumite domenii de activitate, iar suma se poate modifica în fiecare an și diferă pentru fiecare județ în parte.

Reacția Agenției Zonei Montane la norma de venit, cum se calculează

Conducerea Agenției Naționale a Zonei Montane, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii care se ocupă de relația cu Punctele GastronomiceLocale, ne-a transmis că nu se pot stabili normele de venit mai mici, conform reglementărilor actuale.

În baza art.69 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, „norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12".

La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulțirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor specifice de corecție asupra normei de venit.

„Conform aceluiași ordin coeficienții de corecție a normelor de venit, în sensul reducerii normei anuale de venit, s-au stabilit pe baza normelor metodologice aferente Procedurii de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual prevăzută de art. 69 alin. (11) din Legea nr. 227/2015”, ne-au mai explicat reprezentanții Agenției Zonei Montane.

Coeficienții de corecție care reduc norma de venit

Următoarele criterii au fost identificate ca fiind aplicabile în cazul persoanelor ce dețin un punct gastronomic local:

  • Vârsta contribuabilului

Astfel pentru persoanele tinere reducerea este mai mare în scopul menținerii sau atragerii către zona rurală, fiind cunoscută la nivel national tendința de migrație a generațiilor tinere către zonele urbane și periurbane.

Pentru persoanele de vârsta medie, coeficientul de reducere propus este mai mic, deoarece aceste persoane sunt active pe piața muncii și au posibilitatea obținerii și altor venituri.

Pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani coeficientul de reducere este majorat datorită faptului că aceștia nu mai sunt activi pe piața muncii, iar veniturile acestora sunt foarte mici sau chiar lipsesc.

  • Timpul afectat desfășurării activității

Prin criteriul timpului afectat activității, sunt încurajate persoanele, care pe lângă calitatea de salariat cu normă întreagă, desfășoară și activitate în cadrul punctului gastronomic local.

Prin încurajarea proprietarilor de puncte gastronomice locale să dețină și calitatea de angajați se reduce presiunea asupra bugetului de asigurări sociale prin diminuarea șomajului și a măsurilor de protecție socială.

  • Gradul de handicap sau de invaliditate al contribuabilului

Conform Comisiei Europene doar jumătate din persoanele cu handicap sunt angajate, față de 3 din 4 în cazul persoanelor fără handicap.

Un procent de 28,4 % din persoanele cu handicap prezintă riscul de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 17,8 % în cazul persoanelor fără handicap și numai 29,4 % din persoanele cu handicap obțin o diplomă universitară, comparativ cu 43,8 % din persoanele fără handicap.

Concluzia este că 52 % dintre persoanele cu handicap se simt discriminate, grad care este mai mare în mediul rural cu cât oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

  • Caracterul sezonier al activității

Disponibilitatea și calitatea ingredientelor folosite în prepararea meniurilor unui punct gastronomic local sunt influențate de sezonul agricol, unele materii prime fiind disponibile doar în anumite perioade ale anului. Activitatea în punctele gastronomice locale este influențată de caracterul sezonier al activității de turism din zonă, ceea ce determină venituri fluctuante cu impact asupra sustenabilității pe termen lung alactivității.

  • Data înregistrării sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor a punctului gastronomic local

Înregistrarea unui astfel de punct necesită investiții pentru asigurarea condițiilor de securitate alimentară solicitate prin legislația specifică sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru sănătate publică care sunt amortizabile în timp.

Coeficientul de corecție propus, în sensul reducerii normei anuale de venit, încurajează producătorii agricoli de a înființa și a menține puncte gastronomice locale în scopul valorificării superioare a produselor agricoleobținute în vederea creșterii valorii adăugate.

Datorită faptului că activitatea unui punct gastronomic local se adresează unui turism de nișă, care necesită o promovare specifică este nevoie de timp pentru a asigura stabilitatea activității și implicit a veniturilor.

  • Zone defavorizate/zone cu constrângeri naturale specifice

Pentru zonele defavorizate delimitate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coeficientul de reducere propus se justifică prin șomaj ridicat și faptul că sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţie, cu infrastructura slab dezvoltată.

Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale specifice sunt unităţile administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business