Conform platformei Termene, în 2023, cifra de afaceri a tuturor companiilor din România, este vorba de firme active, a fost de 2.567 miliarde de lei. În 2014, veniturile tuturor firmelor din România erau de doar 1.011 miliarde de lei. O creștere de 150% în doar 7 ani.
Profitul brut al societăților a fost de 262 de miliarde de lei în 2023. În 2014, profitul brut a fost de doar 70 de miliarde de lei. Rezultă și faptul că profitul brut a crescut de peste 300% în ultimii șapte ani. Cum platforma Termene.ro este una mai tânără, nu avem date statistice consolidate pentru perioada de dinainte de 2014.
Pentru informații din perioada anterioară anului 2014, apelăm la Institutul Național de Statistică sau la presa economică. În anul 2006, cifra de afaceri totală a companiilor din România a fost de aproximativ 600 miliarde lei. După aderarea din 2007, cifra de afaceri a crescut la 1.000 de miliarde de lei în primul an de apartenență la UE.
Fonduri europene atrase versus contribuții la bugetul UE
Pe lângă reglementările impuse de Uniunea Europeană, ce au permis un grad mai mare de predictibilitate în afaceri, fondurile europene au susținut cel mai mult creșterea economică din România. Mai ales că banii s-au dus în general în proiecte de investiții.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană (2007) și până în septembrie 2023, România a accesat fonduri europene în valoare totală de 89,4 miliarde de euro.
Între 1 ianuarie 2007 și 30 noiembrie 2022, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Pentru anii 2023 și 2024, conform Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024, contribuțiile au fost estimate la 13,126 miliarde lei (aproximativ 2,65 miliarde euro) pentru 2023 și 13,376 miliarde lei (aproximativ 2,7 miliarde euro) pentru 2024. Astfel, suma totală a contribuțiilor României la bugetul UE de la aderare până în 2024 este estimată la aproximativ 31,8 miliarde euro.
- După deducerea contribuțiilor României la bugetul UE, soldul net al fondurilor primite depășește 57,6 de miliarde de euro.
PIB-ul a crescut și mai spectaculos
Între 1990 și 2024, Produsul Intern Brut (PIB) al României a evoluat semnificativ, reflectând tranziția de la economia centralizată la cea de piață. Dacă în 1990, PIB-ul era de 31,7 miliarde de euro, în 2024 acesta este de așteptat să ajungă la 245,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 8 ori.
Un aport important la creșterea PIB l-a avut și aderarea României la UE, în 2007, în cei 17 ani care s-au scurs de atunci PIB-ul crescând de la 113 miliarde de euro, la 236,4 euro (în 2023), ceea ce reprezintă o dublare.
Veniturile salariale
Salariul minim brut
Progresul mediului economic a atras automat și creșterea veniturilor, fie că vorbim de bugetari, fie de angajații din mediul privat.
În 2006, salariul minim brut era de 370 de lei, de fix 10 ori mai puțin decât în 2023.
Evoluția anuală a salariului minim brut în România
- 2004: 310 de lei
- 2006: 370 de lei
- 2007: 390 de lei
- 2008: 440 de lei
- 2014: 850 de lei
- 2017: 1250 de lei
- 2024: 3.700 de lei
- 2025: 4.050 de lei
Evoluția salariului mediu brut în România (2000-2024):
- 2000: Salariul mediu brut era de aproximativ 200 de lei (echivalentul a 50 euro, la un curs mediu de 4 lei/euro).
- 2005: Salariul mediu brut a ajuns la circa 1.000 lei (aproximativ 250 euro, la un curs mediu de 4 lei/euro).
- 2010: Salariul mediu brut a crescut la aproximativ 2.000 lei (aproximativ 475 euro, la un curs mediu de 4,2 lei/euro).
- 2015: Salariul mediu brut a fost de aproximativ 2.564 lei (aproximativ 580 euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro).
- 2020: Salariul mediu brut a ajuns la aproximativ 5.000 lei (aproximativ 1.030 euro, la un curs mediu de 4,85 lei/euro).
- 2024: În luna iulie 2024, salariul mediu brut era de 8.580 lei (aproximativ 1.730 euro, la un curs mediu de 4,95 lei/euro).
Creșterea nu e doar inflație, e și nivel de trai
La toate aceste date se poate veni cu contra-argumentul că majorarea a reprezentat actualizarea cu inflația. Chiar dacă inflația joacă rolul său în orice majorare de la an la an a veniturilor salariale, perspectiva corectă ne-o dă analizarea puterii de cumpărare care demonstrează că traiul românilor s-a îmbunătățit consistent în perioada menționată.
Astfel, potrivit unui studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la intrarea în Uniunea Europeană puterea de cumpărare din România era echivalentul a 44% din media UE. În 2024, acest indicator a ajuns la 80%, ceea ce înseamnă aproape o dublare.
Puterea de cumpărare raportată la producție
În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat. România a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, față de 55% cât avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescând cu peste 40%. Din acest punct de vedere, România este cea mai puternică forță economică din Balcani, fiind depăsită doar de Cehia (81%) și Polonia (80%), dintre statele din Europa Centrală și de Est.
Vacanțele
Nivelul de trai a unei țări se vede poate cel mai ușor în numărul de vacanțe realizate de populația respectivă, iar un indicator în acest sens îl reprezintă și evoluția curselor cu avionul. Între 2004 și 2023, traficul de pasageri pe aeroporturile din România a înregistrat o creștere semnificativă, influențată de factori precum aderarea țării la Uniunea Europeană în 2007, dezvoltarea economică și extinderea rețelelor de transport aerian.
Evoluția traficului de pasageri de pe aeroporturile din România:
- 2004: Aproximativ 4,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România.
- 2007: În anul aderării la UE, numărul pasagerilor a crescut la circa 8 milioane.
- 2010: Traficul a continuat să crească, ajungând la aproximativ 10 milioane de pasageri.
- 2015: S-a înregistrat un trafic de peste 15 milioane de pasageri.
- 2019: An record la acel moment, cu 23.234.580 de pasageri, înainte de impactul pandemiei de COVID-19.
- 2023: Aproape 25 de milioane de pasageri au fost înregistrați, depășind nivelul din 2019 cu aproape 6%.
Pentru 2024 se estimează că aceste cifre vor fi întrecute.
Românii nu prea mai pleacă în străinătate pentru orice job
Între 2007 și 2024, migrația românilor către muncă în străinătate a variat semnificativ:
- 2007: Aderarea României la Uniunea Europeană a facilitat migrația, cu un vârf de aproximativ 500.000 de români plecați la muncă în străinătate în acest an.
- 2015:Circa 190.000 de români au emigrat pentru muncă, număr în ușoară creștere față de anul anterior.
- După 2022: Din datele din media, putem doar estima că numărul celor care au plecat să muncească în străinătate a fost sub 50.000 de români în fiecare an. Trebuie precizat însă că numărul celor plecați a scăzut și pentru că mare parte din forța de muncă emigrase deja în anii precedenți.
Pentru a înțelege mai bine numărul românilor emigrați și perioada când au emigrat în căutarea unui loc de muncă, putem analiza evoluția conaționalilor încadrați în muncă din 2000 și până acum. După cum reiese din datele de mai jos, angajatorii din România au pierdut peste 1 milion de români în intervalul menționat. Iată datele:
- 2000: Aproximativ 9,5 milioane de persoane ocupate.
- 2005: Circa 9 milioane de persoane ocupate, reflectând o scădere datorată migrației și restructurărilor economice.
- 2010: Aproximativ 8,5 milioane de persoane ocupate, influențate de criza economică globală.
- 2015: Circa 8 milioane de persoane ocupate, cu o ușoară creștere față de anii precedenți.
- 2020: Aproximativ 7,8 milioane de persoane ocupate, cu o tendință de stabilizare.
- 2023: 7,7 milioane de persoane ocupate, în scădere cu 110.000 față de 2022.
Studii în Europa, alt beneficiu al aderării la UE
Între 2000 și 2023, numărul tinerilor români care studiază la universități din Europa a crescut semnificativ.
Conform datelor disponibile, în anul 2000, aproximativ 12.500 de studenți români erau înscriși în instituții de învățământ superior din afara țării. Până în 2016, acest număr a crescut la peste 34.000 de studenți. În 2022, aproape 36.000 de studenți români studiau în străinătate, ceea ce înseamnă că unul din 15 tineri români alegea să își continue studiile peste granițe.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
