Țara noastră traversează o perioadă economică paradoxală: deși cifrele privind creșterea PIB arată o evoluție pozitivă, țara înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană – 5,8% în iunie 2025. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea actualului model economic.
România înregistrat, în luna iunie 2025, o rată anuală a inflației de 5,8%, cel mai ridicat nivel din toate cele 27 de state membre UE. Această cifră se distanțează semnificativ de media UE (2,3%) și de cea a zonei euro (2,0%), poziționând economia românească pe locul nefericit întâi din punct de vedere al scumpirilor.
Cauzele inflației ridicate în România
În timp ce alte state își temperează prețurile, România rămâne în topul preturilor în creștere, semnalând necesitatea unor politici integrate – fiscale, monetare și de absorbție eficientă a fondurilor europene – pentru evitarea escaladării inflației și protejarea puterii de cumpărare a populației.
Cauzele sunt multiple: scumpiri semnificative în sectoare esențiale, presiune fiscală, strategii de consolidare bugetară, șocuri externe legate de energie și nervozitate comercială.
Presiuni pe sectoare esențiale
- Serviciile sunt responsabile pentru peste jumătate din inflația din zona euro, iar în România majorările de prețuri în transport, turism, telecomunicații etc., au amplificat real efectul global.
- Alimentele, tutunul și alcoolul, cu o contribuție de +0,59 puncte procentuale în UE, au resimțit scumpiri și în România, afectate fiind și importurile, dar și costurile la producător (energie, salarii).
Impactul politicii fiscale și monetare
- Tranziția incipientă către politici fiscale de austeritate, menită să reducă deficitul bugetar, a accelerat efectiv presiunile asupra prețurilor, prin diminuarea consumului, dar și prin transferarea unor taxe și tarife către consumatori.
- Rata dobânzii de referință, stabilită de BNR la 6,5%, se încadrează într-o strategie de combatere a inflației, dar influețează și costurile creditelor – care ajung direct în prețuri.
Rata de absorbție redusă a fondurilor UE
- Banii din programul Next Generation EU, vitali pentru investiții în infrastructură, energie și digitalizare, sunt absorbiți lent. Fără acestea, economia pierde unitate de susținere a producției interne, iar dependența de importuri menține prețurile sus.
Situația în restul UE – analiza comparativă
Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,0% în iunie 2025, în creștere față de 1,9% în mai. Cu un an în urmă, rata era de 2,5%.
Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în iunie 2025, în creștere față de 2,2% în mai. Cu un an înainte, aceasta se situa la 2,6%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în:
- Cipru (0,5%)
- Franța (0,9%)
- Irlanda (1,6%)
Cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în:
- România (5,8%)
- Estonia (5,2%)
- Ungaria și Slovacia (ambele cu 4,6%)
Comparativ cu luna mai 2025, inflația anuală a scăzut în cinci state membre și a crescut în douăzeci și două.
În iunie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea:
- Serviciilor (+1,51 puncte procentuale),
- urmate de alimente, alcool și tutun (+0,59 pp),
- bunuri industriale neenergetice (+0,13 pp),
- iar energia a avut o contribuție negativă (–0,25 pp).
Inflația anuală în UE și Zona Euro
Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.
.png)
.png)
