O scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Ilie Bolojan de către Sindicatul din Institutul Național de Statistică București trage un semnal de alarmă în legătură cu situația din domeniu.
„Fără măsuri urgente, INS se va prăbuși sub propria greutate”. Documentul exprimă nemulțumirile celor care, în ciuda salariilor mici și a lipsei de susținere, continuă să furnizeze datele oficiale în baza cărora funcționează statul.
Reamintim că statisticienii au organizat proteste, au trimis adrese, au cerut aplicarea legii salarizării și implementarea unui memorandum adoptat în 2022 privind echilibrarea veniturilor. Niciuna dintre aceste cereri nu a fost soluționată. Lipsa de reacție a fost constantă, spun reprezentanții sindicali, iar rezultatul este previzibil: pierderi de personal, pierderi de competențe, pierderi de încredere.
Austeritatea poate atinge și INS-ul
În paralel, guvernul anunță restructurări masive, dar evită cu grijă zonele unde austeritatea ar trebui să înceapă cu adevărat: reducerea numărului de parlamentari, eliminarea privilegiilor pentru demnitari, stoparea subvențiilor generoase pentru partide. „Este corect ca tot noi să ducem, din nou, povara austerității?”, întreabă, retoric, autorii scrisorii.
INS, ca instituție, a trecut deja prin două reorganizări în ultimul an. Mulți specialiști au plecat, atrași de salarii mai bune în alte instituții publice sau în sectorul privat. Cei care au rămas sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari: România se pregătește să devină membră OCDE și are deja angajamente clare cu EUROSTAT. Datele oficiale trebuie să fie produse la timp, corect și complet. Cu ce resurse?
Într-un peisaj administrativ în care „optimizarea” e noul cuvânt de ordine, puțini se gândesc la efectele directe asupra calității datelor publice. INS este responsabil pentru colectarea, procesarea și publicarea statisticilor oficiale din toate domeniile – de la inflație, populație, agricultură, până la economie și turism. Fără aceste date, niciun program guvernamental, plan de investiții sau strategie fiscală nu poate fi fundamentat serios, consideră sindicaliștii.
„Performanța nu poate fi atinsă într-un sistem deja subdimensionat, demotivant și cu venituri printre cele mai scăzute din administrația publică”, atrage atenția sindicatul. Mai mult, există riscul ca România să fie sancționată la nivel european dacă nu își respectă obligațiile de raportare.
Măsurile economice depind și de statisticieni
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri dure pentru reducerea aparatului bugetar, susținând că „se poate lucra cel puțin la fel de bine cu mai puțini oameni”.
Sindicatul INS atrage însă atenția că o astfel de logică nu funcționează în sectoarele deja subdimensionate, unde personalul existent lucrează oricum la capacitate maximă. Statisticienii se numără printre aceștia.
„Ni se cere să fim solidari, să muncim mai mult pentru mai puțin, acceptând reduceri salariale de cel puțin 10%, în condițiile în care se anunță majorări de taxe și impozite”, afirmă semnatarii scrisorii. Și avertizează: dacă această austeritate lovește acolo unde este deja fragil, se va ajunge la colaps funcțional.
Cerințele sindicatului: salvarea INS prin măsuri reale
Pentru a evita colapsul, sindicatul cere măsuri clare și urgente:
- recunoașterea rolului strategic al INS în guvernare;
- alinierea salariilor cu complexitatea muncii desfășurate;
- oprirea exodului de personal prin politici de retenție;
- investiții în digitalizarea proceselor și în resursa umană.
Nu în ultimul rând, se solicită o întâlnire de urgență între reprezentanții guvernului, conducerea INS și sindicat, pentru a evita o posibilă blocare a activității instituției. Această amenințare nu este retorică: în condițiile actuale, o grevă generală în domeniul statisticii ar avea efecte în lanț asupra funcționării întregului aparat de stat.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
