Cele două mari probleme și cele 14 soluții pentru dezvoltarea turismului în România. Informații din strategia națională 2025-2035

Cele două mari probleme și cele 14 soluții pentru dezvoltarea turismului în România. Informații din strategia națională 2025-2035
Executivul de la Palatul Victoria a adoptat „Strategia naționale pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025—2035”. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1008 bis/9 octombrie 2024. 

Strategia naționale pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025—2035 cuprinde principalele probleme cu care se confruntă turismului autohton și propune o serie de măsuri pentru dezvoltarea acestui sector. Strategia amintită este cuprinsă în Hotărârea de Guvern (HG) nr. 1.193/2024 și în anexele sale care au fost publicate în Monitorul Oficial al României, nr. 1008 din 9 octombrie 2024 și nr. 1008 bis din 9 octombrie 2024. În numărul cu bis este cuprinsă strategia propriu-zisă.

Principii generale

Viziunea strategiei sugerează că până în 2035, România va deveni o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii de calibru internațional.

„Obiectivul este ca România să se situeze în fruntea clasamentelor de competitivitate în turism, în virtutea investițiilor strategice în infrastructură, educație, marketing și promovare, care vor duce la dezvoltarea de experiențe unice pentru vizitatorii care călătoresc în România și care o vor face atrăgătoare pentru piețele relevante din Europa și din lume”, se precizează în strategia guvernamentală.

Turismul își va crește semnificativ contribuția la creșterea și dezvoltarea economică în România și în Europa, prin creșterea cheltuielilor vizitatorilor.

„Atenția se va concentra pe calitatea și diversitatea vizitatorilor sosiți și nu pe numărul total de vizitatori”, se mai precizează în document.

Cele 2 problemele ale turismului și cele 14 soluții

Turismul în România se confruntă cu două mari provocări: mai întâi, turiștii străini care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient (conform potențialului) la nivelul destinației și în al doilea rând, nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinației (turiști cu bugete mari pentru cheltuieli în destinație).

Principalii factori determinanți imediați pentru provocările de mai sus sunt:

  1. Turiștii care vizitează acum România nu cheltuiesc suficienți bani din cauza: (a) destinaţiilor turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute și a dificultăților în a le accesa; (b) a oportunităților insuficiente de consum turistic (care să fie și ușor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens; și din cauza (c) calităţii necompetitive a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație;
  2. Numărul insuficient de turiști dispuşi să cheltuiască mai mult, din cauza capacității limitate de dezvoltare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieței și a vizibilității reduse a țării în străinătate.

Principii aplicate în modelarea strategiei de turism:

1: Adaptarea la tendințele de dezvoltare: durata medie a sejurului turiștilor străini să crească de la 2 la 3 zile

Este esențial să promovăm oferte de produse și servicii care să prelungească durata șederii și să crească veniturile per turist.

Industria turismului este în continuă evoluție, influențată de factori precum apariția noilor generații, modele de consum și afaceri.

Implementarea strategiei trebuie să ia în calcul aceste tendințe pentru a adapta serviciile turistice și a îmbunătăți infrastructura, colectarea datelor și direcționarea investițiilor.

Un obiectiv-cheie este creșterea duratei medii a sejurului turiștilor străini, de la 2 la 3 zile.

2: Gestionarea turismului excesiv

Chiar dacă turismul excesiv afectează de obicei destinațiile mature, România trebuie să adopte o dezvoltare inteligentă, bazată pe analiză și planificare atentă.

Printre măsurile recomandate:

  • Focus pe impact, nu pe volum.
  • Abordare bazată pe segmentare și țintire.
  • Gestionarea fluxului de vizitatori și capacității de ocupare.

3: Sustenabilitatea ca temă centrală

Turismul durabil trebuie să echilibreze impactul asupra mediului, economiei și culturii. Organizația Mondială a Turismului sugerează trei principii esențiale:

  • Valorificarea resurselor de mediu și conservarea biodiversității.
  • Respectarea autenticității socio-culturale a comunităților-gazdă.
  • Asigurarea viabilității economice pe termen lung și distribuția echitabilă a beneficiilor.

Pandemia Covid-19 poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil, promovând segmente de nișă precum ecoturismul sau turismul rural.

4: Legături cu agricultura, acvacultura și industria alimentară

Implementarea strategiei trebuie să stimuleze colaborarea cu sectoare precum agricultura, acvacultura și industria alimentară prin:

  • Optimizarea aprovizionării locale.
  • Crearea de experiențe turistice autentice.
  • Dezvoltarea produselor tip suvenir și puncte gastronomice locale.

Aceste măsuri vor îmbunătăți experiențele turistice și vor contribui la creșterea economiei locale.

5: Antreprenoriat și inovație

România are un ecosistem antreprenorial ce poate genera soluții inovative pentru turism. Strategia națională ar trebui să încurajeze:

  • Elaborarea soluțiilor inteligente.
  • Atragerea tinerilor în industria turismului.
  • Crearea de noi locuri de muncă și stimularea concurenței prin inovație.

6: Adaptarea la schimbările climatice

Schimbările climatice afectează sectorul turistic, iar soluțiile adoptate trebuie să asigure reziliența destinațiilor și să minimizeze impactul ecologic.

Eforturile trebuie să se concentreze pe eliminarea presiunilor asupra mediului și promovarea unor modele noi de turism.

7: Abordare graduală a investițiilor

Investițiile trebuie realizate gradual, în funcție de nivelul de pregătire al regiunilor.

Acest model de dezvoltare va maximiza impactul economic pe termen scurt, mediu și lung, asigurând crearea unor atracții turistice de calitate și consolidarea serviciilor conexe.

8: Accesul pe piețele-țintă

Tacticile de acces pe piață trebuie adaptate specificului piețelor vizate.

Pentru piețele care trimit turiști independenți, focusul va fi pe comunicare directă și campanii digitale, în timp ce piețele care implică agenții touroperatoare vor necesita prezența fizică în destinațiile de origine.

9: Implementarea unei abordări strategice inteligente

România poate atrage atât turiști individuali, cât și grupuri organizate, prin promovarea experiențelor active de explorare a naturii și culturii.

O strategie inteligentă de marketing trebuie să se concentreze pe piețele-țintă cu cel mai mare potențial de profit și să valorifice resursele existente în mod eficient.

...care să fie orientată pe date și pe decizii fundamentate.

10: Dezvoltarea unui management eficient al destinațiilor turistice

Un management eficient al destinațiilor turistice este esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului.

În acest context, procesul de implementare a strategiei naționale trebuie să includă măsuri și inițiative menite să consolideze capacitatea de management a destinațiilor. Acest aspect implică crearea unor structuri locale de management al destinațiilor (OMD-uri), care să joace un rol central în coordonarea și integrarea diferitelor interese și părți implicate la nivel local, regional și național.

Aceste structuri vor avea responsabilitatea de a gestiona destinațiile într-un mod sustenabil, de a coordona inițiativele de dezvoltare, de a sprijini crearea de produse turistice inovatoare și competitive, de a monitoriza și analiza performanțele destinațiilor și de a oferi sprijin în dezvoltarea resurselor umane.

De asemenea, OMD-urile vor avea un rol esențial în facilitarea cooperării dintre sectorul public și privat, în crearea unor platforme pentru schimbul de bune practici și în asigurarea unei abordări integrate și coordonate în promovarea destinațiilor.

11: Prioritizarea experiențelor turistice autentice și personalizate

O direcție importantă în dezvoltarea turismului este concentrarea pe crearea și promovarea unor experiențe turistice autentice, care reflectă specificul local și care răspund așteptărilor turiștilor în căutare de experiențe unice. Acest aspect este legat de tendințele globale în turism, unde turiștii caută tot mai mult să participe la activități care să le ofere un contact direct cu cultura, natura și comunitățile locale.

În acest sens, strategiile de marketing și dezvoltare de produse turistice trebuie să se concentreze pe personalizarea ofertelor turistice, să răspundă diverselor interese și nevoi ale vizitatorilor, fie că vorbim de turism cultural, turism de aventură, turism rural, ecoturism sau alte forme de turism de nișă. Personalizarea experiențelor va contribui la creșterea gradului de satisfacție al turiștilor și va sprijini fidelizarea acestora.

12: Asigurarea unei promovări eficiente și moderne

În contextul globalizării și al dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale, promovarea turismului românesc trebuie să se bazeze pe instrumente moderne, adaptate piețelor și segmentelor-țintă.

Implementarea strategiei va necesita un mix de tactici și canale de promovare, incluzând utilizarea eficientă a platformelor digitale și a social media, participarea la târguri și evenimente internaționale de turism, colaborarea cu influenceri și jurnaliști de turism, precum și dezvoltarea de parteneriate cu operatori din industria de profil.

Accentul trebuie pus pe crearea unui brand de țară puternic, care să reflecte diversitatea și unicitatea destinațiilor turistice din România și să atragă atenția publicului internațional asupra potențialului turistic al țării.

13: Colaborarea interinstituțională și parteneriatele public-private

Un element esențial în succesul implementării strategiei naționale de turism este colaborarea eficientă între toate părțile implicate – autorități publice, sectorul privat, comunitățile locale și organizațiile neguvernamentale. Crearea unor parteneriate solide, atât la nivel național, cât și regional și local, va contribui la o mai bună coordonare a acțiunilor și la maximizarea impactului investițiilor și inițiativelor de dezvoltare turistică.

Totodată, este important să se asigure o colaborare constantă între diverse ministere și agenții guvernamentale, astfel încât politicile și programele de dezvoltare să fie armonizate cu prioritățile strategiei naționale de turism și să sprijine dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor necesare pentru susținerea creșterii sectorului turistic.

14: Monitorizarea și evaluarea continuă a performanțelor

Pentru a asigura succesul implementării strategiei și a măsurilor propuse, este necesară crearea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a performanțelor.

Acest sistem va include colectarea și analiza datelor relevante, evaluarea constantă a impactului inițiativelor și ajustarea strategiilor și programelor în funcție de rezultatele obținute.

Monitorizarea continuă va permite o mai bună înțelegere a tendințelor și a schimbărilor din industria turistică, precum și identificarea timpurie a oportunităților și provocărilor, oferind posibilitatea de a ajusta în timp util măsurile adoptate pentru a răspunde nevoilor pieței și pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și culturale ale turismului.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business