Un restaurant din zece s-ar putea închide dacă TVA-ul va fi majorat. Taxarea afacerilor din HORECA ar putea crește până la 19%, de la 9% în prezent

În ultimele zile, în presa - plecând de la surse din politică - au apărut mai multe variante de lucru privind ajustarea cotei TVA pentru industria HORECA, în cadrul unui pachet mai larg de măsuri fiscale discutate pentru perioada 2025–2026.

Printre scenariile vehiculate se numără o creștere moderată, de la 9% la 11% sau 13%, considerată un compromis pentru a tempera impactul bugetar fără a destabiliza sectorul. Alte propuneri avansează o majorare mai agresivă, direct la 19%, cota standard aplicată majorității bunurilor și serviciilor, sub pretextul alinierii și reducerii tratamentului fiscal preferențial. De asemenea, s-a discutat despre o variantă „hibridă” – menținerea TVA redus pentru restaurante, dar creșterea pentru băuturi alcoolice sau servicii turistice premium. Niciuna dintre aceste opțiuni nu a fost formalizată, dar incertitudinea amplifică presiunea asupra unui sector fragil, deja afectat de inflație și costuri în creștere.

Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) trage un semnal de alarmă cu privire la potențiala creștere a TVA-ului pentru sectorul HORECA, de la 9% la 19%. Într-un comunicat transmis sâmbătă, HORA avertizează că această măsură fiscală ar putea avea efecte devastatoare pentru întreaga industrie: închideri masive de unități, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, scăderea investițiilor și o evaziune fiscală în creștere.

10% dintre restaurante și hoteluri riscă închiderea

Potrivit estimărilor HORA, aproximativ 4.000 de unități — adică 10% din totalul sectorului — sunt în pericol de a-și înceta activitatea dacă TVA-ul va fi dublat. Într-un domeniu deja fragilizat de crizele multiple din ultimii ani (pandemia, inflația, lipsa personalului), o astfel de povară suplimentară fiscală riscă să devină „picătura care umple paharul”.

Această contracție ar genera efecte în lanț: pierderi financiare directe pentru antreprenori, dispariția multor afaceri de familie și o lovitură serioasă pentru turismul intern și internațional. O industrie afectată înseamnă nu doar restaurante goale, ci și mai puțini turiști, mai puțini furnizori locali implicați și, inevitabil, mai puține venituri fiscale pentru stat.

40.000 de oameni, în pragul șomajului

Una dintre cele mai grave consecințe anticipate este impactul asupra forței de muncă. HORA estimează că peste 40.000 de angajați — adică mai mult de 20% din totalul salariaților din sector — ar putea fi disponibilizați. Aceasta înseamnă nu doar un șoc pe piața muncii, ci și o presiune sporită asupra bugetului de stat prin creșterea indemnizațiilor de șomaj și scăderea încasărilor din contribuțiile sociale.

Pe fondul unui deficit cronic de personal în HORECA și al eforturilor de profesionalizare a angajaților, un astfel de recul ar anula progresul făcut în ultimii ani, aruncând sectorul înapoi în incertitudine.

Evaziune fiscală și economie gri: un risc real

În comunicatul său, HORA mai atrage atenția asupra unui fenomen care ar putea fi accentuat de majorarea TVA: stimularea economiei informale. Multe unități, mai ales cele mici, ar putea fi tentate să recurgă la metode de evitare a taxelor pentru a rămâne competitive. Astfel, în loc ca bugetul de stat să beneficieze de pe urma creșterii cotei de TVA, este posibil ca veniturile fiscale reale să scadă, pe fondul unei evaziuni sporite.

„Creșterea TVA ar putea duce la apariția unei ‘bonificații’ informale de 20% din nota de plată pentru clienții care acceptă să nu primească bon fiscal”, avertizează HORA, ilustrând astfel pericolul de subminare a disciplinei fiscale.

Prețuri mai mari, cerere mai mică

Un alt efect inevitabil al măsurii ar fi majorarea prețurilor la consumator. Analizele realizate de HORA arată că o trecere de la TVA 9% la 19% va duce la o creștere medie de aproximativ 10% a prețurilor în restaurante, cafenele și unități de cazare. Având în vedere marjele de profit deja reduse în acest sector, operatorii nu au altă opțiune decât să transfere costul suplimentar către clientul final.

Această scumpire ar duce, însă, la scăderea puterii de cumpărare și la reducerea frecvenței cu care românii ies la restaurant sau aleg servicii turistice. Clienții s-ar orienta către alternative mai ieftine sau ar renunța la consumul de servicii HORECA, afectând astfel volumul vânzărilor și, implicit, colectarea taxelor.

În contextul fiscal actual, incertitudinea și lipsa de predictibilitate sunt factori care influențează direct decizia de investiție. HORA avertizează că majorarea TVA va duce la o reducere drastică a investițiilor în deschiderea de noi unități sau în modernizarea celor existente. Practic, se blochează dezvoltarea unui sector esențial pentru economie și pentru imaginea turistică a României.

HORA subliniază și riscul pierderii competitivității regionale. În condițiile în care țări vecine mențin cote reduse de TVA pentru sectorul HORECA, România riscă să devină mai puțin atractivă ca destinație turistică și de evenimente. Această schimbare ar afecta atât veniturile directe din turism, cât și industriile conexe: transport, cultură, alimentație, producție locală.