Nu este însă chiar așa de simplu și nici nu există un astfel de precedent, susțin analiștii economici din piață consultați de Termene.ro, care nu cred că acest lucru se va întâmpla. Ba chiar și ministrul Finanțelor Barna Tanczos este de aceeași părere.
Pe de altă parte, nu este însă exclus să ne așteptăm la ceva ajustări de ordin financiar sau vreo amendă, cel mai probabil.
România trebuie să adopte rapid măsuri adecvate – adică pentru Consiliul Ecofin de pe 8 iulie - astfel încât să se oprească procedurile declanșate de CE.
Două variante pentru România
Analistul economic Bogdan Glăvan spune că nu crede că României i se vor suspenda fondurile, însă, întrebarea este cum se va putea găsi o soluție pentru reducerea deficitului.
„Țara care nu pune în aplicare în procedură de deficit excesiv măsuri de reducere a deficitului plătește amendă și i se suspendă fondurile. Aceasta este ideea, dar nu știu dacă există vreun precedent și nu cred că se va întâmpla în cazul României. Dar ceea ce contează este cum nu se va întâmpla. Adică cum ieșim din problema aceasta? În ce măsură vom ieși din blocaj, din acest deficit”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.
În opinia lui, România are la dispoziție două variante. În primul rând, este vorba de majorări de taxe, o măsură „toxică” din punct de vedere economic, iar apoi sunt necesare planuri – pe termen scurt, mediu sau lung care să aducă schimbarea.
„Există cele două variante. Prima variantă este să ieșim prin niște măsuri care reprezintă un real pericol din punct de vedere democratic și sunt toxice din punct de vedere economic și o să se întâmple ce a fost după 2010, în esență, aceeași chestie: adică să tai de la toți în mod gregar și să mărești taxele, exact, chestia asta, care a avut consecințele pe care știm, statul nu a câștigat cine știe ce mai mulți bani, iar ulterior au ajuns la putere niște demagogi uriași. A doua soluție este să ai un plan pe termen scurt, mediu și lung, în care să proiectezi o altă societate, un alt sistem, dar interesele elitei conducătoare sunt potrivnice celei de-a doua variante, pentru că ea vrea să mențină exact sistemul acesta”, arată Glăvan.
Un ultim semnal de la CE
Ministrul Finanțelor Barna Tanczos afirmă că aceste critici venite dinspre Bruxelles la adresa României reprezintă un ultim semnal și este mai mult decât clar că sunt necesare măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.
„Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal”, arată ministrul într-o postare pe Facebook.
Barna Tanczos atrage atenția că timpul la dispoziție este scurt și trebuie acționat rapid, altfel există riscul „unor sancțiuni și a decredibilizării țării”.
„Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării”, susține ministrul.
Pe de altă parte, oficialul de la Finanțe pare convins că nu vor fi suspendate fondurile pentru România.
„V-am spus şi luni că nu vom ajunge la o asemenea situație, nu vor fi suspendate fondurile europene pentru România. (...) V-am spus că nu vor fi suspendate fondurile europene, punct. S-au suspendat vreodată fondurile europene? Nu, nici de data aceasta” a răspuns Barna Tanczos jurnaliștilor înainte de ședința de Guvern de miercuri.
Riscuri clare
Creşterea cheltuielilor nete ale României depăşeşte cu mult plafonul stabilit pentru traiectoria sa de corecţie, ceea ce prezintă riscuri clare în ceea ce priveşte corectarea deficitului său excesiv până în 2030.
Comisia Europeană (CE) recomandă Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că țara noastră nu a luat măsuri eficiente, se arată într-un comunicat al CE transmis miercuri, după lansarea analizei semestriale a situației statelor membre.
„Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal și cel de cont curent ale României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creșterea continuă a deficitului public, în special creșterile salariilor și pensiilor din sectorul public, a majorat consumul privat și deficitul deja mare al contului current”, se arată în analiza Executivului comunitar.
CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. De asemenea, sunt necesare reforme structurale, în special, cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și a atrage finanțare suplimentară din partea UE, dar va fi nevoie și de alte măsuri suplimentare.
Cheltuielile
Creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul stabilit de traiectoria corectivă, iar abaterea preconizată pentru anii 2024 și 2025, luați împreună, este estimată la 1,7% din PIB, se precizează în analiză. CE consideră că nu s-au luat măsuri eficiente și că nu există factori relevanți de atenuare. Majorarea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 și, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021, se mai arată în document.
Comisia Europeană a cerut României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerințelor procedurii de deficit excesiv, existând riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
