3.855 de insolvențe noi în prima jumătate a anului, cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani

O analiză realizată de Sierra Quadrant pe baza datelor ONRC arată că creșterea de 4,85% ascunde o problemă mai gravă. Majoritatea acestor companii nu deschid procedura pentru a se salva, ci pentru a se închide, deoarece recunosc prea târziu că sunt în dificultate.

Vârful presiunii a fost primul semestru din anul curent. Astfel, între ianuarie și iunie 2026 s-au deschis 3.855 de proceduri noi de insolvență, cu 12,36% mai multe decât anul trecut și cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani. 

Pe lângă insolvențe, analiza aduce în discuție și radierile. Astfel, în primul semestru au fost radiate 46.283 de companii, cu 6% mai multe decât anul trecut. În plus, la finalul trimestrului al doilea, 48.028 de companii aveau obligații fiscale restante de 77,6 miliarde de lei, iar rata creditelor neperformante acordate firmelor urcase la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an.

Sectoarele cu risc ridicat

Primele cinci sectoare concentrează 75% din totalul insolvențelor. Construcțiile au cel mai ridicat risc, cu 1.044 de cazuri și o creștere de peste 10%, deși volumul lucrărilor a fost cu 13,9% mai mare decât anul trecut. 

Explicația ține de structura sectorului, care are lanțuri lungi de subcontractare, marje mici, plăți întârziate și dependență tot mai mare de banii publici. Presiunea s-a accentuat în august, când insolvențele din construcții au crescut cu 69% față de aceeași lună a anului trecut.

Agricultura are cea mai rapidă deteriorare, cu o creștere a insolvențelor de peste 52%, de la 179 la 273. Cauzele țin de volatilitatea prețurilor la cereale, costurile de producție și finanțare, seceta din ultimii ani, importurile din Ucraina și scumpirea energiei și îngrășămintelor. Criza s-a extins de la exploatațiile mici către companii mari, cu rețele de furnizori și distribuitori, iar fiecare faliment se propagă în lanț.

Transportul și depozitarea rămân de asemenea expuse, cu 600 de cazuri și o creștere de 5%, pe fondul costurilor cu combustibilul și forța de muncă și al scăderii volumelor de marfă. 

Comerțul concentrează cel mai mare număr absolut, 1.082 de insolvențe, chiar dacă în ușoară scădere, afectat de contracția vânzărilor și de încrederea redusă a consumatorilor. 

HoReCa resimte direct prăbușirea consumului, cu o creștere de 5,6%, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice avansează cu aproape 16%, semn că problemele s-au transmis de la clienți către furnizorii de servicii. Industria prelucrătoare are un risc structural, cu o producție în scădere de 3,3% și o pondere în economie de circa 15%, față de 23,8% în 2015.

Perspective pentru finalul anului

În ceea ce privește perspectivele pentru ultimul trimestru, consultanții de la Sierra Quadrant se așteaptă ca numărul insolvențelor să își mențină tendința de creștere.

„Estimăm că 2026 se va încheia cu un nivel ridical al insolvențelor, iar sectoarele cele mai expuse vor fi construcțiile, agricultura și transporturile. Diferența dintre firmele care vor supraviețui și cele care vor dispărea nu va fi dată doar de piață, ci de viteza de reacție. Un antreprenor care își urmărește lunar cash-flow-ul, încasările și restanțele are timp să negocieze cu creditorii, să vândă active sau să ceară un concordat preventiv. Unul care așteaptă o minune ajunge la tribunal doar ca să închidă firma”, a precizat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Ce arată datele Termene 

Potrivit datelor Termene, 2.222 de firme cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro în anul dinaintea insolvenței au avut un dosar de insolvență deschis între 2020 și 2025.

Structura pe starea juridică actuală arată că, pentru majoritatea acestor companii, procedura nu a fost o etapă de salvare. Peste jumătate, 1.233 de firme, se află deja în faliment, iar alte 912 sunt în insolvență în derulare. Restul se împart între companii radiate după procedură, firme în dizolvare și un grup restrâns cu cerere de insolvență aflată în evaluare. Ponderea mare a falimentelor confirmă că, odată ajunse în instanță, puține firme mari se mai redresează.

În ce privește distribuția pe sectoare, comerțul concentrează 577 de firme, adică 26% din total, urmat de construcții cu 426 de companii, industria prelucrătoare cu 392, transport și depozitare cu alte 265 de cazuri. Împreună, aceste patru sectoare adună aproape trei sferturi din firmele mari intrate în insolvență.

Geografic, firmele mari intrate în insolvență se concentrează acolo unde își au sediul cele mai multe companii de dimensiune. Bucureștiul adună 440 de cazuri, aproape o cincime din total, urmat de Ilfov cu 150 și de județele Timiș, Bihor și Constanța, fiecare cu peste o sută. 

Printre cele mai mari companii din această categorie se află Agro-Chirnogi SA (RO1922947), Blue Air Aviation (RO31525574), operatorul de energie Electrocentrale Craiova (RO46943133), Hidroconstrucția (RO1556820), dar și producători industriali precum Taparo (RO17048267).