35 de ONG-uri primesc finanțare pentru proiecte de mobilitate dedicate categoriilor defavorizate

Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit lansată în aprilie 2025, anunță finanțarea a 35 de ONG-uri din întreaga țară prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, prima sa intervenție de amploare. Proiectele selectate beneficiază de granturi totale în valoare de 1 milion de euro pentru o perioadă de un an.

Proiectele

Cele 35 de organizații activează în domenii variate și au un scop comun: eliminarea barierelor de mobilitate fizică și socială care limitează accesul oamenilor la școală, locuri de muncă sau experiențe culturale.

„Când oamenii pot ajunge acolo unde au nevoie – atât la propriu, cât și la figurat, prin accesul la resurse – își pot construi un viitor. Mobilitatea contează este angajamentul nostru de a transforma lipsa de mobilitate într-o cheie a dezvoltării, care deschide drumuri către oportunități și independență. Cele 35 de ONG-uri partenere vor arăta transformarea reală pe care mobilitatea o aduce și cum deschide accesul la educație, cultură, locuri de muncă și legături sociale”, a declarat Cătălina Murariu, director executiv al FDpR.

Mesajul programului este întărit prin campania națională „România se mișcă”, menită să crească nivelul de conștientizare publică asupra faptului că mobilitatea – fizică și socială – este o necesitate, nu un privilegiu.

Problemele din România

Datele recente confirmă gravitatea situației:

• România are cea mai ridicată rată de abandon școlar timpuriu din UE – 16,6% dintre tinerii de 18–24 de ani nu au finalizat învățământul secundar superior și nu urmează nicio formă de educație (media UE: 9,5%). În mediul rural, procentul urcă la 27,5%.
• Rata de ocupare a persoanelor de 20–64 de ani a fost de doar 69,5% în 2024, față de media europeană de 75,8%. În același an, șomajul în urban era de 3,1%, comparativ cu 8,5% în rural.
• România înregistrează cea mai ridicată rată NEET (tineri care nu muncesc, nu studiază și nu urmează formare) din UE: 19,4% în 2024. Estimările arată că, până în 2030, țara va avea nevoie de peste 600.000 de lucrători înalt calificați, dar universitățile pregătesc doar aproximativ 40.000 de absolvenți anual.
• La acestea se adaugă excluderea culturală: comunități vulnerabile care nu au acces la evenimente culturale sau oportunități de formare socială și profesională.

Aceste disparități urbane și rurale, educaționale și economice pun frână dezvoltării și accentuează decalajele sociale.

Finanțările

Prin programul „Mobilitatea contează” și prin campania „România se mișcă”, FDpR își propune să ofere mai mult decât finanțare punctuală: să creeze o mișcare socială care arată că barierele de mobilitate pot fi depășite și că schimbarea vine atunci când comunitatea, ONG-urile și cetățenii lucrează împreună.

„Exemplul acestor 35 de organizații ne dă încredere să afirmăm cu tărie că România se mișcă și că transformările pe care le vor genera vor inspira un val de inițiative similare”, a subliniat Cătălina Murariu.

Cele 35 de ONG-uri sprijinite de FDpR intervin direct în comunități și vizează un total de 13.544 de beneficiari la nivel național. Printre inițiative se regăsesc:

• metode inovatoare de predare pentru copiii din medii defavorizate;
• programe de formare profesională pentru tineri vulnerabili;
• acces la cultură pentru persoane cu dizabilități;
• reintegrarea mamelor vulnerabile pe piața muncii;
• sprijin pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane.

Proiectele câștigătoare au fost selectate de un juriu format din 20 de experți – reprezentanți ai mediului antreprenorial, academic, cultural, sportiv și ai societății civile.

ONG-uri câștigătoare ale programului de granturi „Mobilitatea contează”

1. Asociația Animest – organizează un proiect cultural-educativ adresat publicului de toate vârstele și cu diverse abilități senzoriale, organizat de Animest, cel mai mare și mai longeviv festival dedicat filmului de animație din România

2. Asociația IOTA - propune un proiect de intervenție artistică și formare profesională care propune consolidarea unei direcții emergente în cultura românească: clovneria terapeutică și crearea unui model replicabil în comunități vulnerabile – în special în spitalele publice

3. Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual – își propune creșterea participăriipersoanelor cu dizabilități severe din comunitatea orașului Voluntari la viața culturală a regiunii București-Ilfov.

4. Fundația EuroEd – urmărește creșterea accesului la viața culturală pentru vârstnicii instituționalizați.

5. Asociația Spune Da Vieții – dezvoltă un program de creștere a accesului la educație pentru copiii cu tulburări din spectrul autist sau cu cerințe educaționale speciale, adesea invizibili în sistemul educațional românesc.

6. Asociația Proiect 2 - un program inovator de dezvoltare emoțională prin teatru pentru copiii din localități fără acces la cultură, din școli la risc și din zone semnificativ defavorizate din regiunea Cluj

7. Asociația CED România - Centrul de Excelență prin Diversitate – dezvoltă un concept de expoziție tactilă care aduce în atenția publicului nevăzător, în principal, operele lui Constantin Brâncuși din România

8. Asociația ANAIS – urmărește crearea unui spațiu intercultural de sprijin, exprimare și reconectare pentru femei și fete vulnerabile, victime ale violenței domestice

9. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară - oferă servicii integrate și măsuri de intervenție imediată pentru femei și copii victime ale violenței domestice din 40 de comunități locale din zona Iași și Vaslui

10. Fundația Special Olympics în România (FSOR) - urmărește creșterea gradului de educare prin sport a persoanelor cu dizabilități intelectuale instituționalizate

11. Propark Fundația pentru Arii Protejate - oferă acces la educație pentru copiii din comunele defavorizate din vecinătatea ariilor protejate, comunități rurale izolate unde copiii au acces limitat la resurse educaționale moderne

12. Asociația All Grow - intervenție educațională în comunități rurale din județele Bacău, Galați, Neamț, Vaslui și Vrancea, unde elevii învață în clase simultane și se confruntă cu un acces redus la resurse și oportunități educaționale (în România, peste 100.000 de elevi studiază în astfel de condiții)

13. Asociația Club Sportiv Nautic Titanii - urmărește eliminarea barierelor de mobilitate care limitează accesul persoanelor cu dizabilități la activitățile sportive și la incluziune, prin promovarea sportului adaptat.

14. Asociația Climato Sfera – dezvoltă un modul mobil, scalabil și adaptabil potrivit pentru școli, evenimente sau spații publice; un tip de abordare care nu a mai fost implementat până acum în România într-un format educativ.

15. Asociația Club Sportiv Climb Again – oferă sprijin pentru 30 de copii și tineri cu dizabilități de vedere din București, Buzău și Iași, prin folosirea escaladei ca instrument de învățare și dezvoltare

16. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, Filiala Iași - urmărește dezvoltarea unui program integrat de intervenție educațională și ocupațională destinat adolescenților și adulților cu tulburări din spectrul autist (TSA) sever, care nu pot fi integrați pe piața muncii.

17. Asociația Go-Ahead – dezvoltă un program integrat pentru elevi din zone cu rată ridicată de abandon școlar, din liceele tehnologice.

18. Asociația FDP Protagoniști în Educație - urmărește reducerea abandonului școlar pentru copiii „nevăzuți” din medii vulnerabile, prin sport și educație.

19. Asociația The Da Vinci System – oferă acces la știință și promovarea ei în rândul copiilor; schimbare a mentalității rigide că știința nu e pentru toți sau că ține de un talent aparte.

20. Asociația Innovation Education Lab-AFH - urmărește reducerea riscului de abandon școlar și creșterea mobilității educaționale și sociale în rândul tinerilor din comunități vulnerabile din județul Brașov

21. Asociația Lindenfeld (Ajungem MARI) – proiect de reducere a decalajului educațional și oportunități educaționale valoroase și mobilitate acolo unde ea lipsește, pentru copiii instituționalizați, având în vedere că 1 din 3 copii își petrece 90% din viaţă în sistemul deprotecţie

22. Fundația Noi Orizonturi (FNO) - Clubul Familiei, o inițiativă de inovație socială care facilitează mobilitatea socială timpurie, oferind părinților din comunități vulnerabile acces la resurse educaționale esențiale. Una dintre cele mai frecvente, dar insuficient tratate cauze ale inegalității educaționale: implicarea redusă a părinților în educația timpurie.

23. Asociația Școala Încrederii – urmărește reconstruirea încrederii în comunitățile școlare, dezvoltarea inteligenței emoționale a cadrelor didactice, crearea unui mediu sigur pentru toți actorii implicați în educație, în comunități profund izolate, atât geografic, cât și social

24. Asociația Cartea Daliei – dezvoltă un program de antreprenoriat digital pentru tinerii din medii dezavantajate, un instrument pentru a-și construi viitorul acasă.

25. Fundația Te Aud România – urmărește transformarea sportului într-un instrument esențial de dezvoltare personală, incluziune socială și coeziune comunitară, în condițiile în care, în România, participarea copiilor și adolescenților la activități sportive extracurriculare este semnificativ sub media europeană.

26. Asociația Ferentari - teatrul ca instrument de învățare și coeziune pentru copiii care nu pot să scrie și să citească și/sau sunt în situații de repetenție sau în pragul abandonului școlar

27. Asociația The Story of Autism - crearea de spații pentru educație remedială în orice școală din țară, pentru copiii cu cerințe educaționale speciale

28. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative – oferă mobilitate educațională pentru 100 de persoane cu scleroză multiplă, printr-un model educațional incluziv, scalabil, în care persoanele cu SM pot deveni elevi, facilitatori, creatori de conținut și membri activi ai comunității

29. Asociația Eliberare - urmărește reintegrarea socială și profesională a victimelor traficului de persoane, după ieșirea din rețelele de exploatare, în condițiile în care în România, integrarea profesională a supraviețuitorilor traficului de persoane lipsește aproape complet, din cauza multiplelor bariere

30. Asociația Autism Voice - o intervenție integrată și scalabilă, „Work Aid Kit – Mobilitate pentru Integrare” pentru persoanele neurodivergente (autism, ADHD, dislexie, tulburări obsesiv - compulsive, s.a.), cu scopul integrării pe piața muncii

31. Fundația Leaders - intervenție clară și replicabilă pentru creșterea accesului la consiliere vocațională a elevilor de liceu care își caută direcția profesională, în centre urbane secundare, unde infrastructura educațională este adesea subdimensionată

32. Asociația Proiect Voiajor - Jobs4All, proiect dedicat eliminării barierelor în calea mobilității fizice și sociale pentru persoanele cu dizabilități din România și crearea unui model integrat de intervenție, care să adreseze simultan nevoile persoanelor cu dizabilități și provocările întâmpinate de angajatori

33. Asociația Civic Arieș – construcția unui set de instrumente de orientare în carieră unic în România, folosind Turda și Câmpia Turzii ca laboratoare vii, pentru combaterea crizei naționale a potențialului uman risipit

34. Asociația Pentru Sprijinirea Femeii Însărcinate și a Familiei (Centrele Roua) – „ReSTART pentru MAME”, sprijin pentru 50 de mame aflate în reconversie profesională, timp de un an

35. Asociația Junior Achievement of România - răspunde problemei mobilității educaționale și profesionale reduse a elevilor din mediul rural și urban (Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău), cu accent pe tranziția dificilă de la gimnaziu către liceu sau înspre rute tehnice relevante pentru piața muncii