„Ne dorim să automatizăm foarte multe servicii, dar suportul uman rămâne punctul cel mai tare al Termene”

„Ne dorim să automatizăm foarte multe servicii, dar suportul uman rămâne punctul cel mai tare al Termene”
Când Alexandru Mărăcineanu — acum Chief Technology Officer  — a ajuns la Termene.ro, în urmă cu trei ani și jumătate, echipa de programatori avea patru oameni. Acum sunt 18 oameni în echipa de programare, iar această informație poate fi suficientă pentru a înțelege cât de importantă e dezvoltarea de servicii noi pentru platformă.

Termene.ro deține acum unul dintre cele mai moderne data centere din România, are specialiști dedicați pentru zona de machine learning și le oferă celor recrutați ocazia să lucreze într-un mediu care-i pune în valoare.

Alexandru, sau KraW, așa cum îi zic colegii, are 35 de ani și a urmat cursurile Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnica București. E foarte pasionat de sporturi și, înainte să facă parte din actuala echipă, a lucrat aproape cu toți actorii importanți din domeniul handbalului. A făcut, între altele, un sistem de livescore și de reporting care la momentul acesta e folosit la toate meciurile de handbal din țară.

Am discutat cu el despre relația dintre oameni și tehnologie, despre dezvoltarea de noi servicii și despre cum a trăit zilele de după incendiul din Franța care a distrus inclusiv serverele platformei.

Alexandru Mărăcineanu

Alexandru Mărăcineanu

Care e rolul tău la Termene?

Ca scurt istoric, la Termene sunt de trei ani și jumătate, din august 2017. M-am ocupat în principal de partea de front end a site-ului, cea pe care o văd utilizatorii. Ca servicii, m-am ocupat de dezvoltarea serviciului RedBill - colectare creanțe, rezultatul unui parteneriat cu KRUK România. M-am ocupat de modulul de compliance pentru OMV Petrom și de PartnerScan, care este un produs realizat în parteneriat cu Deloitte România. M-am ocupat deci în principal de dezvoltarea de produse împreună cu partenerii externi. În ultimele 9 luni am lucrat, împreună cu Adrian Dragomir, la un nou produs pe care noi îl numim Business Identity, gândit să ofere antreprenorilor și companiilor din România “un cuvânt de spus” asupra modului în care platforma Termene.ro prezintă imaginea lor către cei care vor să afle informații despre ei.

Câți oameni sunt în echipa de programatori în momentul ăsta?

La ora actuală suntem 18: sunt cinci operatori de date, trei specialiști în machine learning, iar restul suntem programatori full stack. Știm să facem cam din toate.

Termene a investit foarte mult în zona asta ce ține de viitor. Poți să-mi spui ce-au însemnat investițiile astea?

În primul rând, Termene a investit în tehnologie. Avem un data center de un milion de euro, care este printre cele mai moderne din țară. Și chiar în procesul de recrutare a fost un atu, întrucât pentru machine learning ai nevoie de niște resurse foarte puternice din punct de vedere tehnic. Și în partea de resurse umane investește Termene. Ne-am mărit echipa începând din iulie 2020. Când am început colaborarea cu Termene, eram patru inși, apoi cinci. Iar în momentul ăsta suntem 18. Iar totul s-a întâmplat odată cu debutul proiectului european, de la jumătatea lui 2020 până acum.

Cei care au venit în proiect sunt persoane care au apreciat în primul rând nivelul tehnic și posibilitatea de a lucra cu asemenea resurse și apoi au venit pentru proiect, pentru că e o tehnologie a viitorului și au șansa să realizeze ceva de care să fie mândri și care să fie apreciat atât în cadrul companiei dar și în afara ei, pentru că la Termene vorbim despre oameni. Dacă lucrezi la Google ești unul dintr-o mie sau zece mii de programatori. În schimb, la Termene încercăm să punem accent pe numele oamenilor, îi ajutăm să iasă în față. Sunt „Alex de la Termene” sau „KraW”, cum mă știu colegii. Inclusiv în mailurile pe care le schimb cu partenerii, sunt cu nume și prenume, ei știu de existența mea, iar rolul meu primește un boost. Numele meu, ca brand personal, primește „puncte” suplimentare.

Mi se pare foarte interesant că, deși vorbim despre automatizare, tot oamenii sunt importanți în ecuația asta a tehnologiei.

Da. Noi, la ora actuală, ne dorim să automatizăm foarte multe servicii, dar suportul uman rămâne, în toate analizele, punctul cel mai tare al Termene. De peste tot primim felicitări pentru partea de suport: întotdeauna răspunde cineva la telefon și e pregătit să ajute, pe o platformă care ar trebui să fie tranzacțională (ai date, cauți, găsești și-atât). Partea de suport e un diferențiator.

Cu ce sugestii vin oamenii către voi?

Unul din diferențiatorii noștri puternici este faptul că ne-am pliat pe dorințele și cerințele clienților. În momentul în care a fost lansată platforma, s-a decis să mergem pe o cale. Apoi însă, odată cu apariția nevoilor diversificate ale clienților am încercat să acoperim cât se poate de mult și aceste domenii, să ne extindem. Tocmai de aceea platforma a ajuns — de la un singur serviciu furnizat acum șase ani — la 36 de servicii numai pe partea de firme. Am mers foarte mult pe custom request și încercăm, pe cât se poate, să dezvoltăm servicii pentru clienții noștri, la cerere.

Foarte mult din feedback-ul lor ne-a ajutat să luăm serviciul acela și să-l dezvoltăm nu numai pentru ei, ci să-l oferim mai departe și celorlalți clienți, să le aducem un plus din know-how-ul unor jucători foarte mari care ne-au propus să dezvoltăm lucruri.

Se vorbește mult despre digitalizare, despre cum statul trebuie și vrea să mai „prietenos", să ceară mai puține hârtii și să ofere mai multe lucruri online. Ai simțit un efort mai mare din partea statului?

Am văzut concret că în ultima perioadă se fac pași în direcția asta, că au început să transparentizeze mai mult lucrurile. Pentru noi ăsta a fost și un plus, pentru că reușim să obținem datele astea din descentralizarea datelor lor și să facem un produs util oamenilor. Bănuiesc că până o să facă statul ceva asemănător, să pună sursele laolaltă, o să mai dureze. Dar am văzut că există o deschidere din partea instituțiilor pentru a transparentiza și a oferi suport în anumite direcții. Evident, nu toate serviciile statului par că își doresc acest lucru, dar unele dintre ele chiar fac pași în direcția asta.

Voiam să te întreb câte ceva despre criza serverelor din Franța, de-acum o lună. Cum au fost zilele acelea, după momentul în care ai aflat de incident?

Noi avem un program de lucru flexibil. Putem să începem la cât vrem și să terminăm la cât vrem, atâta timp cât ne facem treaba. În ziua aceea, la 6.40 a sunat telefonul, iar eu abia mă trezisem. Aud: „Trebuie să vii la muncă! Avem o mare problemă: a luat foc centrul din Franța”. Am crezut inițial că e o glumă, dar mai tarziu s-a confirmat ca nu era deloc așa. Ajung acolo, era dezastru: cei din Franța nu anunțaseră nimic concret, era doar ce vedeam noi pe agențiile de știri. Ei aveau patru clădiri, iar una singură luase foc complet și mai era una avariată. Cum să ia foc tocmai clădirea în care avem noi serverele? Colegii mei au zis că da, a picat ghinionul pe noi. Am văzut că nu mai funcționa nimic. În momentul acela am început procedura de restore pentru toate serviciile noastre — mutând toate conexiunile ce duceau către Franța spre data center-ul nostru. Exista o procedură de mutare, însă estimam că va dura undeva la șase luni să mutăm tot ce aveam noi în Franța. Incendiul a grăbit procedura: am realizat-o în două săptămâni în loc de șase luni. Zilele au fost foarte lungi: de la 7-8 dimineața până seara la 12, uneori chiar mai târziu. Dar principalul lucru pe care l-am observat, pe lângă faptul că suntem IT-iști, că suntem o firmă, a fost că suntem o echipă. Toată lumea și-a făcut treaba nu numai într-un mod profesionist, ci fiecare s-a mișcat pentru a-l ajuta pe celălalt să-și recupereze serviciile și datele. Pentru că noi am lucrat într-o manieră oarecum descentralizată și fiecare avea părticica lui, am fost afectați în mod diferit de incendiu: unii au pierdut mai mult, alții mai puțin. Așa că, în cazul ăsta, au întrebat: „Cu ce pot să te ajut?”. Asta pe lângă planul de dezastru, cu pași foarte bine stabiliți.

A durat, pentru că avem date foarte multe, iar volumul ăsta mare aduce din start un handicap. Totul durează. În planul vechi, o simplă repunere în funcțiune putea dura 18-24 de ore din cauza volumului mare de date. În planul nou, la care lucrăm acum, încercăm să nu mai avem down time mai mult de 5-10 minute, chiar și pentru un caz cum a fost cel din Franța.

Ce va fi important în viitor pentru Termene?

Punctul nostru forte este comunicarea cu partenerii externi. Noi suntem deschiși să ne pliem pe nevoile clienților. Chiar dacă e un punct forte, facem eforturi constante să îmbunătățim partea asta și să avem întotdeauna un feedback din partea clienților. Pe partea de tehnologie, ne propunem ca ceea ce dezvoltăm în proiect, în zona de machine learning, să devină un diferențiator puternic pentru Termene.
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol