Cât de utilă este pentru firme și persoane fizice introducerea CNP-ului fiscal. Răspunsuri și concluzii ale expertului fiscal Dan Schwartz

Cât de utilă este pentru firme și persoane fizice introducerea CNP-ului fiscal. Răspunsuri și concluzii ale expertului fiscal Dan Schwartz
Sfârșitul lunii august va aduce negocierile decisive între Ministerul Economiei și reprezentanții patronatelor pe tema digitalizării comerțului. Ministerul și Fiscul doresc să introducă un Cod de Identificare Digitală pentru fiecare persoană fizică. Acest număr sau cod va fi trecut pe facturile și bonurile cumpărăturilor pe care o persoană fizică le face. Dan Schwartz, unul dintre cei mai cunoscuți experți fiscali, a analizat măsurile pe care autoritățile le propun. Concluziile sale nu sunt pozitive la adresa proiectelor de digitalizare.

Prin Ordonanța 69/2024 se prevede că pe toate facturile emise de firme către persoane fizice trebuie menționate datele de identificare ale cumpărătorului. În baza proiectului de ordonanță de guvern și a Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 69/2024, acest CID va trebui trecut pe toate facturile achizițiilor B2C (Business to Consumer), achiziții făcute de o persoană fizică de la o firmă.

Majoritatea magazinelor fizice nu trebuie să treacă numărul/codul de identificare digitală (CID) pe care Ministerul de Finanțe vrea să-l acorde fiecărei persoane rezidente în România care are CNP.

Dan Schwartz, consultant fiscal, auditor financiar și expert contabil, ne-a acordat un interviu despre efectele OUG 69/2024 în calendarul implemente.

Lacunele proiectelor

  • Reporter: Cum credeți că se va aplica concret codul de identificare fiscală care va fi acordat persoanelor fizice? Va crea probleme în privința protecției datelor cu caracter personal?

Dan Schwartz :

„Este un act normativ care creează numai probleme. S-au mai corect spus, creează mai multe probleme decât rezolvă probleme. Și asta se întâmplă pentru că este un act normativ care nu ține seama de realități”.

„Trăim în plină eră digitală, o bună parte din comerțul endetail s-a mutat în online și prin urmare, printre altele, nu poți pentru fiecare comandă pe care o faci pe internet să obții un cod fiscal. Și nu e numai asta, pentru că problemele în ordonanța 69 sunt mult, mult mai multe”.

Facturarea digitală va aduce probleme noi

  • Reporter: Dați-mi trei exemple de astfel de probleme.

Dan Schwartz:

„Modul cum se face facturarea electronică în relațiile B2B și și B2C. Facturarea electronică B2C va reuși să să creeze probleme în primul rând companiilor, companiilor românești”.

„Pentru că atunci când birocrația electronică nou creată este prea prea stufoasă și reglementările sunt prea numeroase, cei care doresc să achiziționeze bunuri online se vor îndrepta către competiția companiilor românești, se vor duce către Amazon, care nu vinde din România, are un număr de identificare fiscală în Europa, de unde facturează în toate țările unde face vânzări deja”.

„Amazon și-a dezvoltat rețeaua de distribuție foarte bine și timpul de așteptare nu mai este foarte lung atunci când comanzi pe site-ul lor. Prin urmare, companiile locale vor fi puse într-o situație de dificultate. Ne omorâm pur și simplu noua industrie, noul comerț online care tocmai a început să înflorească în toată lumea și este una dintre probleme”.

Birocrația

  • Reporter: O altă problemă ar fi…

Dan Schwartz:

„Birocrația excesivă. Nu mai avem dosar cu șină, avem dosar electronic cu șină. Este sentimentul că cineva te supraveghează în permanență. Ce câștigă ANAF dacă află că eu am cumpărat 10 pachete de țigări online și țigările, hai să zic, încă sunt produse cu risc fiscal ridicate, dar poate am cumpărat 10 caiete sau 10 cărți. Este un nonsens”.

„O altă problemă este că nu toată lumea are acces la internet. Dacă nu ai acces la internet, nu poți să facturezi electronic dacă ești comerciant și sunt mulți comercianți mici care activează în zone îndepărtate din țară unde nu există acces la internet. Ei nu vor putea factura, ei nu vor putea vinde. Sunt favorizate acum magazinele online din străinătate”.

„Consumatorii se pot îndrepta astfel către magazinele fizice. Dar și acolo este o problemă, pentru că facturarea se face tot electronic și acolo este nevoie tot de acest cod fiscal pe care ar trebui să-l obțină la fiecare cumpărare. Nu este clar dacă odată ce ai obținut codul fiscal îl vei folosi tot pe acela pentru toate cumpărăturile pe care le faci. Gândiți-vă ce se întâmplă dacă, așa cum se întâmplă acum în viața reală, multe persoane nu-și dau pe internet numele adevărat de teama unui furt de identitate”.

Datele personale

  • Reporter: Se încurajează cumva furtul de identitate?

Dan Schwartz:

„Un hoț de identitate va solicita coduri fiscale de la alte persoane în permanență. Plus că dacă cineva vrea să comită o fraudă, va prelua codul fiscal al altcuiva și va face cumpărături”.

„Nu știu exact la ce folosește informația asta ANAF-ului. Problema este că nu se poate emite factură fără acest acest cod de identificare fiscală, pentru că așa a fost creat sistemul TVA. Este deci un cerc vicios”.

„Nu poți să emiți factura fără cod de identificare fiscală. Se eliberează acest cod fiscal, dar după aceea nu mai ai control asupra codurilor fiscale și asupra felului în care sunt utilizate acestea. De fapt, sunt un simulacru de cod de TVA care este solicitat de o persoană care este neplătitoare de TVA”.

Digitalizare sau teamă

  • Reporter: Și în condițiile acestea cum putem să digitalizăm serviciile publice fără să încălcăm dreptul la confidențialitatea datelor personale?

Dan Schwartz:

„Ați pus o întrebare fundamentală. Aș fi pus întrebarea puțin altfel: este nevoie să digitalizăm absolut orice doar de dragul digitalizării? Deci, din punctul meu de vedere, E-factura, E-transport și toate celelalte încercări de digitalizare este foarte puțin probabil ca să aducă avantaje în sensul limitării evaziunii fiscale”.

„Ele vor crea noi probleme atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori. Unele dintre ele nici nu pot fi identificate acum. Se vor identifica pe măsură ce sistemul se dezvoltă. Da, și lucrul acesta nu duce cu gândul decât la faptul că toată această digitalizare, care a fost teoretic făcută în scopul simplificării modului în care acționăm în economie creează complicații în loc să simplifice. Gândiți-vă ce se va întâmpla când România va intra integral în spațiu Shengen”.

„Sunt probleme în momentul de față cu obținerea codurilor de către transportatorii din afara României„.

„Da, putem teoretic să urmărim un transport în toată Uniunea Europeană. Asta ar fi posibil doar dacă toată Uniunea Europeană ar face parte din acest din acest sistem, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față”.

Continuăm cu OUG 69/2024 sau nu

  • Reporter: Ce se mai poate face acum? OUG 69/2024 ar trebui abrogată sau poată amânată aplicarea ei?

Dan Schwartz:

„Îmi cereți ceva ce îmi este aproape imposibil să fac, să dau o soluție la o problemă creată în mod artificial de persoane care sunt rupte de realitatea economică și chiar de realitatea socială în care trăim în momentul în momentul de față”.

„E foarte greu să vin și să spun, după părerea mea, trebuie abrogat totul sau cel puțin trebuie amânate termenele cu 2-3 ani, timp în care să se regândească întregul sistem, să se încerce să se identifice multe dintre cât mai multe dintre problemele pe care sistemul în forma actuală le poate genera și să se introducă modificări de legislație care să nu mai creeze blocajele pe care este foarte probabil să le creeze în actuala formă în care actele normative au fost emise”.

„Dar asta ar însemna să avem de-a face cu o atitudine rațională pe de o parte și pe de altă parte ar fi nevoie ca cei care se ocupă de această digitalizare să nu facă de capul lor și să o facă împreună cu noi, cei din mediul de afaceri, care știm pe ce pe ce lume trăim, știm ce se întâmplă în economia reală. Asta înseamnă să ne asculte părerile, să țină cont de ele, să conlucrăm, nu să fim în permanență puși în fața faptului împlinit”.

„Are loc o așa-zisă consultare cu Ministerul Finanțelor, consultarea durează 5 minute și, de fapt, are drept rezultat punerea noastră în fața faptului împlinit. Practic, este o eludare a consultării publice care este obligatorie prin lege, prin trimiterea consultării în derizoriu, pentru că această consultare înseamnă că doar o singură voce vorbește, iar ceilalți ascultă”.

Rezolvarea

  • Reporter: Ca o concluzie, dacă e să ne referim strict la principala problemă de care aminteați și anume furtul de identitate, cum o vedeți rezolvată?

Dan Schwartz:

„Acest cod de identificare fiscală trebuie eliminat din actul normativ”.

„Va determina lumea să ia coduri de la alte persoane și se va ajunge la cu totul altceva. Acest cod de identificare fiscală a apărut ca urmare tot a presiunii venite dinspre mediul privat. Noi am spus foarte clar nu se poate folosi codul numeric personal, pentru că acel cod este confidențial, este absolut obligatoriu prin legea europeană și prin legea națională ca datele personale să fie confidențiale”.

„Și atunci s-a inventat acest cod de identificare fiscală care apare atunci când cineva face cumpărături, cumpărături online, fără să existe o procedură clară, fără să existe o judecată, o gândire legată de consecințele pe care introducerea acestui nou cod de identificare le pot avea asupra asupra economiei în general, asupra economiei digitale în special și asupra comerțului și asupra dezvoltării noastre”.

„Noi vrem să fim originali și să facem ceva ce nu există. S-au făcut și multe lucruri bune, dar aceste lucruri vin în cascadă, pur și simplu sunt lipsite de lipsite de noimă și cu siguranță nu vor aduce rezultate pozitive. Este mult mai probabil să creeze blocaje, să creeze dificultăți, să genereze pierderi în economie și pierderi la nivelul cetățeanului, al contribuabilului obișnuit. Nu mai vorbesc de mediul de afaceri.”

  • Reporter: Care credeți că va fi efectul asupra economiei?

Dan Schwartz:

„Vor micșora probabil apetitul investitorilor străini pentru România, pentru că nimeni nu vine într-o țară unde este sufocat de reglementări, fie ele digitale sau nedigitale. Ce spuneam mai devreme. Ce mă interesează? Că nu depun dosarul cu șine la ghișeu, dar trebuie să depun dosarul meu informatic undeva online, unde am cozi și blocaje care mă împiedică să fac lucrul ăsta”.

„Da, ai trecut din fizic în online toate problemele. Exact asta este ideea. De asta noi folosim un nou termen, acela de birocrație digitală. Tot ce era birocrație fizică înainte de începerea acestei campanii de digitalizare a fost transferat aproape identic în în digital. Trebuie regândit fundamental sistemul și nu poți să faci asta de unul singur”.

„Când e vorba de fiscalitate, relația este bilaterală. Nu există autoritatea fiscală fără contribuabil. Autoritatea fiscală nu poate să colecteze venituri la bugetul statului fără ca să creeze la nivelul contribuabilului un nivel de conformare voluntară suficient de ridicat. Iar dacă contribuabilul nu înțelege ce are de făcut, dacă reglementările sunt atât de complicate, indiferent că sunt fizice sau sau virtuale, atunci el nu se va conforma. Pentru că e mai simplu să nu faci decât să faci”.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business