Investitorii ar putea să devină mult mai interesați de Bulgaria, de exemplu, care intră în zona euro de la 1 ianuarie 2026 și ar putea să ofere un cadru fiscal mult mai favorabil. Economiștii susțin că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a colaborărilor cu state din regiune, precum Bulgaria și Ungaria, dat fiind complementaritățile dintre economiile respective, și care să facă posibilă o prezență mai semnificativă pe piața europeană.
La acest moment, impredictibilitatea fiscală este una din principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii români, care spun că le este greu să-și facă bugetele pentru anul viitor ca să nu mai vorbim de un orizont de timp ceva mai îndelungat.
Impredictibilitate
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii (ANCMM) din România, vorbește de starea de incertitudine care există în rândul antreprenorilor autohtoni, după schimbările importante în domeniul fiscalității din ultima vreme.
„Cea mai mare problemă la acest moment este instabilitatea, lipsa de predictibilitate. Noi nu putem să ne facem bugetele pentru anul viitor, nu avem ceva predictibil, nu știm dacă legile rămân în formă actuală sau apar altele noi. Nu știm dacă TVA rămâne pe loc, pentru că se vorbește și de 24%, acestea sunt temerile noastre”, a declarat pentru Termene.ro Feliciu Paraschiv.
La rândul ei, IMM România, confederație patronală reprezentativă la nivel național, atrage și ea atenția cu privire la instabilitatea economică și fiscală. Acum, de exemplu, subiectul fierbinte constituie intenția Guvernului de a majora salariul brut minim pe țară.
Creșterea salariului minim brut pe țară, de către Guvern, coroborat cu creșterea fiscalității și fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare pentru antreprenori, fapt care va determina creșterea prețului produselor și serviciilor întreprinderilor românești care va avea ca rezultat pierderea competitivității. Raportat la condițiile economice și criza bugetară care afectează mediul de afaceri, întreprinderile au nevoie în acest moment de măsuri suport și nu de creșterea costurilor
, susțin reprezentanții IMM România.
Îngrijorare
Chiar dacă în ultima perioadă au fost inaugurate mai multe unități de producție cu capital străin, nu se poate spune că nu există îngrijorare cu privire la nivelul capitalului străin atras de România. Specialiștii susțin că este foarte probabil ca țara noastră să piardă teren în favoarea Bulgariei, care intră în zona euro de anul viitor.
„Situația investițiilor străine devine alarmantă, subscrierile de capital străin nou sunt la un minim istoric, iar retragerea banilor din profituri la un maxim istoric. Economia României nu mai este la fel de atractivă, riscăm să asistăm la un exod masiv al capitalului străin către țări apropiate cum este Bulgaria - care de la 1 ianuarie intră în zona euro - și vor oferi un cadru fiscal mult mai favorabil investitorilor străini. Ne jucăm cu focul și s-ar putea să ne ardem, dacă nu ne ținem de reforme, de tăieri de cheltuieli și dacă nu înghețăm condițiile fiscale pentru cel puțin doi ani de acum încolo”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu.
”Barbarisme”
Gabriel Biriș, avocat și expert fiscal, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, vorbește și el de lipsa totală de predictibilitate a legislației fiscale, modificările succedându-se cu o viteză amețitoare.
„Avem nevoie de o schimbare de abordare, avem nevoie să redăm încrederea investitorilor onești în România! În plus, avem nevoie și de capital!”, spune avocatul.
Acesta atrage atenția că fără investiții în producție România nu are nicio șansă să ajusteze deficitul la un nivel rezonabil, adică sub 3%.
În același timp, nu avem cum să vedem în România investiții noi (fără ajutoare de stat), dacă vor fi păstrate în legislația fiscală o serie de măsuri, „barbarisme”, cum le numește Biriș, cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%), impozitul pe construcții de 0,5% din valoarea investitiilor sau limitarea la 1% a deductibilității cheltuielilor de consultanță, management si IPR.
Nu în ultimul rând, expertul fiscal vorbește de reducerea de la 7 la 5 ani a perioadei de recuperare a pierderilor, plus limitarea la 70% din profit a recuperării acestora, cvadrupla impozitare a dobânzilor (și așa uriașe, din cauza dobânzilor la care se împrumută statul!) plătite de companii românești către bănci românești (dobânzile care depășesc 1 milion euro/an sunt nedeductibile la companii, impozabile la bănci, care pe aceleași sume plătesc și impozit suplimentar de 4%, impozit nedeductibil la calculul profitului impozabil), dar și de imposibilitatea de a recupera investiția prin amortizări în condițiile inflației uriașe.
Investiții regionale
De la 1 ianuarie 2026 odată cu intrarea Bulgariei în zona euro, este foarte posibil ca inclusiv antreprenorii români să-și mute unele afaceri în țara vecină, dacă nu au făcut-o deja.
Între timp, bulgarii, ca de altfel și ungurii par să se uite cu interes la unitățile de producție din România. Așa de exemplu, a stârnit rumoare anunțul cu privire la preluarea Argus Constanța, unul din principalii producători de ulei din țara noastră, de către o companie din Bulgaria - Buildcom EOOD, firmă afiliată Oliva AD, care la acest moment este cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui din Bulgaria.
Economistul Aurelian Dochia consideră că există complementarități între economiile din Bulgaria, Ungaria sau România, care ar putea să deschidă unele colaborări care să le facă mai prezente la nivel pieței europene - poate dacă ne aliem unii cu alții vom „începe să avem o prezență mai semnificativă pe piața europeană”.
„Oricare economie găsește că este mult mai ușor să investească în țările din jur decât în țări mai îndepărtate - Germania, Marea Britanie. Evident că noi am așteptat investițiile americane de multă vreme și am tot sperat că o să schimbe întreaga față a lucrurilor, dar adevărul este că pentru investiții distanța contează și cu cât ești mai departe de investitor și piața pe care investește, cu atât sunt mai slabe șansele de investiție. De aceea nu avem investiții americane. În Europa, Germania, care este cea mai mare economie, are cele mai multe investiții prin Polonia și Cehia, care sunt și țări apropiate, iar pe măsură ce te îndepărtezi de Germania sunt mai puține investiții nemțești în România și Bulgaria. Așa funcționează”, a precizat pentru Termene.ro economistul Aurelian Dochia.
Dacă ungurii și bulgarii preiau fabrici la noi, la rândul lor, și companiile românești se extind la nivel regional. Este cazul simigeriilor Luca, care au deschis, anul trecut, prima unitate la Varșovia - Polonia, de altfel și prima piață externă atacată. De asemenea, Dedeman este prezentă în Italia, Grecia sau Elveția, iar lista este cu mult mai lungă.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
