Comisia Europeană ar putea sancționa România dacă nu crește salariul minim din ianuarie 2026, avertizează BNS

Legislația actuală prevede un calcul complex al salariului minim pe economie, cu marje cuprinse între 47% și 52% din valoarea salariului mediu.

Patronatele susțin înghețarea salariilor la nivelul actual, aducând drept argument situația dificilă în care se află mediul de afaceri, în timp ce sindicatele solicită, în primul rând, respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.

Astăzi, se reunește Consiliul Naţional Tripartit, care reuneşte sindicate, patronate şi reprezentanţi ai Guvernului, tema discuțiilor fiind majorarea salariului minim pe economie pentru 2026.

Risc major

Dumitru Costin, președintele Blocul Național Sindical (BNS) spune că, în primul rând, România trebuie să respecte legislația în vigoare, o lege aprobată în toamna anului trecut de Parlamentul României care a transpus Directiva Europeană referitoare la salariul minim. Nu în ultimul rând, el atrage atenția că formula de calcul a fost convenită inclusiv cu mediul de afaceri și cu Guvernul României.

„Pentru prima oară în istoria României s-a introdus un mecanism transparent, tripartit pentru determinarea salariului minim la nivel național, pentru că până acum acesta era decizia exclusivă a Guvernului care venea în fiecare an cu ce formulă de calcul și ce valoare dorea. Formula de calcul a fost convenită inclusiv cu mediul de afaceri și cu Guvernul României, este clară, transparentă pentru toată lumea. Ține cont de indicatori cheie, cum ar fi, printre altele, creșterea de productivitate din economie. Sunt lucruri revendicate constant de mediul de afaceri, care acum are o amnezie. Pentru prima oară, România se află în situația de a stabili o valoare de salariu minim nu corectă, super corectă, pe baza unor indicatori publici anunțați din timp, fără posibilitate de mistificare politică”, a declarat pentru Termene.ro Dumitru Costin.

Modul de calcul

Președintele BNS spune că legea prevede un interval cuprins între 47 și 52% grad de acoperire a salariului minim, pondere în salariul mediu brut pe economie, precum și dreptul la negociere între cei trei parteneri - Guvern, patronate naționale și organizații sindicale naționale, lucru care trebuie să se întâmple în Consiliul Național Tripartit.

„Deci, în acest interval care dă valori de la 4.325 lei la 4.700 și un pic, părțile vor trebui să stabilească valoarea. Valorile sunt determinate pe baza unor prevederi legale, indicatori publici, nu este nimic din burtă. Dacă teza lor, domnule, nu e cazul să mai umblăm la salariul minim, ar fi fost validă, acest lucru s-ar fi produs doar dacă pe baza indicatorilor prevăzuți în lege și din aplicarea formulei de calcul, ar fi rezultat o valoare de salariu minim la aceeași valoare cu actualul salariu minim 4 050 lei sau sub acesta, pentru că puteau să existe din punct de vedere macroeconomic și indicatori care să ne ducă la o astfel de soluție, care ar fi însemnat automat, conform legii, înghețarea salariilor, în rest totul este un moft și o atitudine neclară de încălcare a legii ”, afirmă președintele BNS.

Dumitru Costin avertizează că există riscul să fie declanșată procedura de infringement față de România de către Comisia Europeană.

„România se pare că se pregătește deja, dacă va accepta această teză - Guvernul împreună cu patronatele vor insista pe înghețarea salariului minim, atunci ne pregătim deja de sesizarea Comisiei și infringement, pentru că noi, de la primul an de aplicare, văd că vrem să suspendăm prevederile legii care vine din directiva europeană”, mai precizează președintele BNS.

Munca la gri

Confederaţia patronală IMM România a cerut, în urmă cu câteva zile, menţinerea salariului minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei și anul viitor. Dacă acesta va fi majorat, urmarea va fi disponibilizări, muncă nefiscalizată și reducerea investițiilor. Pe aceeași poziție se situează și alte patronate.

Dumitru Costin mai atrage atenția și cu privire la ceea ce se întâmplă pe piața muncii din România, unde abundă „munca la gri”, unul din trei salarii este la nivelul sau un pic peste salariul minim pe economie.

”Nu e posibil să ai 34% din totalitatea salariilor din piața muncii înregistrate astăzi în România între 4 050 lei și încă 25 de lei în sus, 4 075 lei. Să ai, vă dați seama, unul din trei salarii la nivelul sau un pic peste salariul minim pe economie. Și o să întâmple aceeași situație, gri cât cuprinde. E foarte mult gri, înregistrăm contractul pe salariu minim și mai completăm veniturile cu o sumă de bani ca să nu avem costuri prea mari cu contribuțiile sociale”, arată președintele BNS.

În același timp, reprezentantul BNS ridică un semn de întrebare și în privința modului în care sunt completate veniturile salariaților la gri. „De unde fac rost firmele de cash-ul cu care completează veniturile propriilor angajați?”, arată Dumitru Costin.

Angajamente

Majorarea salariului minim de anul viitor aduce la masa discuțiilor reprezentanți ai Guvernului, alături de patronate și sindicate. După câte se pare, la Ministerul Muncii se fac unele calcule în acest sens, chiar dacă oficial nu a fost anunțat nimic.

Conform angajamentelor asumate prin directiva care stabilește salariul minim european, scenariile privind creșterea veniturilor presupun următoarele praguri: nivelul minim - 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar - 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim - 52% din salariul mediu brut (4.773 lei). Dacă niciuna din aceste variante nu este aleasă, se poate recurge la un alt procent cuprins între 47% și 52%.

Transpunerea directivei europene cu privire la salariul minim european s-a realizat prin promulgarea unei legi inițiate de Ministerul Muncii, actul normativ fiind adoptat în noiembrie 2024.