Dispar restaurantele medii, iar locațiile fast-food câștigă teren. Predicția unui antreprenor despre afacerile HoReCa

Un antreprenor cunoscut din Maramureș lansează o predicție care poate părea surprinzătoare pentru viitorul afacerilor cu restaurante din România. Antreprenorul Sorin Orzac crede că singurele restaurante care vor rezista în timp vor fi cele din zonele turistice. În rest, va fi greu să faci bani din acest business, fie ele și restaurante de fine dining, chiar și cu stele Michelin, crede acesta.

Analiza lui Sorin Orzac se bazează pe comparația costurilor celor două tipuri de afaceri.

În timp ce un restaurant mediu presupune un număr de câteva zeci de angajați și chirie pentru locație, chiar dacă ai 2-3 clienți pe zi, de exemplu, în cazul fast-food-ului cheltuielile nici nu se compară.

Ce este un restaurant mediu

În România, restaurantele medii, locațiile în care clientul plătește în general 100-120 de lei pentru o masă, sunt tot mai puține, în timp ce fast-foodul câștigă teren, conform unei reguli nescrise din afacerile de ospitalitate.

Românii sau turiștii care vin în țara noastră fie aleg locații de tip fast-food, fie aleg restaurante de lux, denumite de tip fine-dinning.

Tendința se remarcă de ceva vreme, spun antreprenorii care lucrează în sector.

Consumatorul alege de obicei între restaurantele foarte scumpe (cu o consumație ce ajunge la 350-400 lei pe client) și fast-foodul de pe stradă, ieftin și gustos, datorită costurilor mult mai mici.

O tendință tot mai evidentă în afaceri

Omul de afaceri Sorin Orzac și-a scos la vânzare afacerea restaurantelor Millennium și La Tour din Baia Mare în decembrie 2024, însă nu a reușit să nicio tranzacție nici până acum, deși a avut nu mai puțin de 19 cereri, care nu s-au concretizat.

„,Lumea când vede un restaurant mare, nu vorbim în niciun caz de o locație cu câteva mese, care presupune o întreagă industrie în spate, se retrage elegant”, mărturisește antreprenorul.

Fast-foodul pare să devină varianta cea mai la îndemână dat fiind cheltuielile reduse de operare.

„Dispar restaurantele medii, câștigă teren fast-foodul. Este o tendință generală, pentru că acest fast food a început să devină gustos, n-are rost să ne ascundem după degete. Dacă mergeți și mâncați un kebab, acela făcut adevărat, este extraordinar. Merge foarte repede, este ieftin. Îl iei la mână și pleci sau îl comanzi acasă, mâncarea este ieftină, deoarece materia primă pe care o folosești este ieftină. Nu ai cheltuieli cu personalul, nu ai cheltuieli cu chirile, astfel încât poți să fii ieftin, pe când în restaurant noi ar trebui să ținem oamenii și iarna și vara și când nu aveam clienți, pentru că trebuia să fie numărul de angajați constant. Trebuia să servești oamenii, cum să vă spun, ca un profesionist”, declară omul de afaceri.

Viitor incert pentru afacerile HoReCa

Sorin Orzac nu este deloc optimist cu privire la soarta restaurantelor în viitor și nu neapărat din România, ci de peste tot. Poate doar cele din zonele turistice să aibă mai multe șanse, altfel va fi greu să reziști pe piață, mai ales că este dificil să faci față costurilor presupuse de o astfel de investiție.

”Noi aveam 45 de oameni permanent acolo, chiar dacă iarna intrau trei clienți pe zi, sunt niște costuri fixe pe care trebuie să le acoperi într-un restaurant, iar dacă acesta nu se află pe malul oceanului sau pe malul mării, unde e constant ca într-o zonă turistică, nu are nicio șansă. Singurele restaurante care vor rămâne în lume, nu doar la noi, sunt cele din zonele turistice, acestea medii”, afirmă antreprenorul.

Nici măcar stelele Michelin nu vor mai conta, iar aceste locații se vor încadra și ele în tendința generală, arată omul de afaceri.

„Restaurantele de fine dining nu fac bani, sunt doar chestii din imagine. La cele cu stele Michelin, de exemplu, este angajatul și clientul. Dacă ai 16 locuri de stat la masă, ai 16 angajați. Cam așa se ține un fine dining”, declară Orzac.

Cum au ajuns grecii să vândă pizza

Marcel Vulpoi, patronul producătorului de vinuri Gramofon, care deține la rândul lui câteva locații, vorbește și el de această tendință, care se remarcă peste tot, inclusiv în străinătate în țări ca Grecia sau Austria, unde specificul local era deosebit de puternic.

Așa de exemplu, spune că a rămas surprins să vadă că la terasele din Grecia se vinde hamburger și pizza, la fel și în Austria în loc de celebrul wurst s-a trecut la fast-food mai peste tot.

În România, fast-foodul se devoltă într-un ritm alert, tot mai mulți jucători din afară făcându-și intarea pe piață.

„Începem să avem restaurante fie entry- level, fie high level, dacă vă uitați și în București foarte puține au rămas între....(...) Restaurantele medii încep să dispară, vorbim de clienți cu bon de 100-120 de lei de persoană, ori fast-food, ori superprețuri. Eu înțeleg, nu-i condamn pe oameni că iau 75-80 de euro de persoană, pentru că bucătari, produse bune etc., acestea sunt costuri”, declară Vulpoi.

Top cele mai mari restaurante

În România există undeva la peste 80.000 de restaurante, cafenele, baruri şi pizzeria, potrivit datelor din piață.

Business-ul din HoReCa ar trebui să fie unul dintre cele mai rentabile sau cel puțin așa spune teoria. „Cu un randament de 40% la investiție, termenul de recuperare a investiției este de 2,5 ani, care este super bun. Este un domeniu superatractiv, depinde cum îl faci…degeaba îți place ție să faci ciorbă, dacă nu-ți ies calculele”, arată Marcel Vulpoi.

Topul celor mai mari restaurante din România (codul CAEN 5610 – restaurante) este dominat de rețele de fast-food.

Pe primul loc se află Premier Restaurants România, firma care deține în România franciza McDonald’s, cu o cifră de afaceri de 1,73 miliarde de lei, în 2023, comparativ 1,47 miliarde de lei, în 2022. Profitul se ridica la 144 milioane de lei, mai puțin decât în 2022 când atingea 175 milioane de lei, în condițiile în care numărul salariaților era de 4698, conform datelor de la MInisterul Finanțelor.

Locul doi este ocupat de KFC, brand operat în România de compania US Food Network, deținută de Sphera Franchise Group, cu afaceri de peste 1 miliard de lei, în 2023, comparativ cu 946,88 milioane de lei în 2022), și un profit de 89.72 de milioane de lei.

Pe locul trei se află Set Corporation, operatorul unităților de tip fast food Mesopotamia, care în 2023 atingea o cifră de afaceri de 268,63 de milioane de lei, la un profit de 17,49 milioane de lei.

Spre comparație, Caru’ cu Bere, cel mai cunoscut restaurant din București, a avut în 2023 o cifră de afaceri de circa 78 milioane de lei.