După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.
Un factor determinant al acestei evoluții negative este creșterea accentuată a accizei la bere. Din 2022 și până în prezent, acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere substanțială de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal care prevedea o majorare mult mai moderată, de 9,5% pentru perioada 2025-2026.
Contribuția berii în economie
În cei 21 de ani de activitate, membrii Asociației Berarii României – Ursus Breweries (RO199095), Bergenbier SA (RO6608725), Heineken România SA (RO13240781), United Romanian Breweries Bereprod (RO5857302), alături de producătorii de bere craft Berăria Artizanală Sibiu (RO36398153), Clinica de Bere (RO26541026), Scorilo (RO36074653), Zăganu (RO31252415)și reprezentanți ai producătorilor de materii prime Groupe Soufflet Malt Romania (RO10741397) și Asociația Producătorilor de Hamei din România – au făcut investiții de 2,2 mld. euro pentru inovații, modernizări, extinderea capacității de producție, sustenabilitate și mediu și au contribuit la stat cu 5,63 mld. euro.
„Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României. Berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională – 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat.
Anul 2025 nu a fost doar un an dificil, ci un adevărat punct de cotitură. Piața berii a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri – cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Nu vorbim despre o fluctuație, ci despre un trend care s-a accelerat anul trecut”, spune Boris Miloushev, Președintele Asociației Berarii României.
Efectul contractării pieței de bere din România are un ecou puternic ce se ramifică în mai multe segmente: consum mai mic, excedent de producție de aproximativ 30%, creșterea importurilor cu 35%, contribuțiile directe ale membrilor Berarii României mai mici la bugetul de stat (325 mil. euro în 2025), scăderea locurilor de muncă generate de sectorul berii.
„Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică și este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia țării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieței la 14,4 mil. hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă.
Contextul macro-economic global, percepția consumatorilor și creșterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: prețuri mai mari, consum mai mic și contribuții reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major”, spune Constantin Bratu, Director General al Asociației Berarii României.
Scăderea numărului total de locuri de muncă generate de sectorul berii – incluzând lanțul de aprovizionare și distribuție – de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025 reprezintă un semnal îngrijorător pentru industrie. Într-o industrie care este eminamente locală, efectul nu este doar fiscal, ci economic și social.
Cele 5.500 de locuri de muncă din producția de bere generează 8.300 de locuri de muncă în HoReCa, 18.000 de locuri de muncă în comerț, 17.000 în lanțul de aprovizionare și 9.000 în agricultură. Totodată, consumul din HoReCa a scăzut de la 10% la 9%, contracție care confirmă o migrare a consumatorilor către consumul acasă.
Harta românească a berii
Există o prezență națională a producătorilor de bere: 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării. De asemenea, 80% din materiile prime folosite în producția de bere din România provin din culturi locale.
Sectorul berii a devenit în câtiva ani un partener stabil pentru fermierii români cultivatori de materii prime pentru bere, care prin stabilitatea oferită, au putut extinde producția pentru a putea acoperi o cerere mai mare și au putut oferi mai multe locuri de muncă în mediul rural.
În 2025 berea a rămas în topul preferințelor consumatorilor atunci când se întâlnesc cu prietenii, 72% dintre oameni asociază berea cel mai puternic cu socializarea. Berea Lager ocupă 92% din piață, în timp ce segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%, față de 2024, ajungând la aproximativ 7% din piață.
În materie de ambalaje, s-a înregistrat un echilibru în preferințele de consum între sticlă, doză și PET, ajungând fiecare să atingă între 31%-33% din piață. Dintre cele 3 categorii de ambalaje, doza a îngregistrat o creștere de 8% în 2025. Achiziționarea de bere în ambalajul reutilizabil din sticlă (RGB) a rămas constant la aproximativ 15% din piață.
Liderii pieței de bere
Termene Business Hub a realizat o analiză comparativă despre Ursus Breweries și Heineken România, cel mai mari jucători din piața berii din România, în contextul în care fiecare dintre ele operează mai multe fabrici și produc sau distribuie unele dintre cele mai cunoscute branduri din piața locală.
Ursus Breweries a început în 2008 cu o cifră de afaceri de circa 1,2 mld. lei și a avut variații moderate în primii ani, cu ușoare scăderi între 2010-2011, dar din 2012 afacerile înregistrează o creștere constantă. Până în 2019 cifra depășește 1,99 mld. lei, iar în 2024 ajunge la aproximativ 2,82 mld. lei.
De cealaltă parte, Heineken România a pornit în 2008 de la circa 0,83 mld. lei, a crescut susținut până în 2012 (în jur de 1,18 mld. lei), a înregistrat o stagnare ușoară între 2013-2017, după care intrat pe o creștere mai vizibilă până în 2023 (1,71 mld. lei). În 2024 însă cifra de afaceri scade ușor, atingând 1,67 mld. lei.
Analiza comparativă arată că Ursus are o creștere mai robustă pe termen lung, cu salturi mari după 2015, în timp ce și Heineken crește, dar cu fluctuații mai mari și cu o ușoară scădere la finalul perioadei analizate.
Ursus Breweries a avut pierderi în perioada 2010-2014, cu un vârf de aproximativ -88,36 mil. lei în 2010, urmat de pierderi mai mici în 2011-2014. Din 2015 trece pe profit și se vede o tendință crescătoare în anii următori, cu profitul net în 2021 de aprox. 261,9 mil. lei, iar în 2024 profitul urcă la aproximativ 277,65 mil. lei. Marja netă în această perioadă crește semnificativ, ajungând la circa 9,8% în 2024.
Heineken România, în schimb, are profit în majoritatea anilor până în 2017, cu valori între 110 și 185 mil. lei. Însă în 2018 apare o pierdere de aproximativ 33,85 mil. lei. Ulterior, profitul a revenit, dar la valori mult mai modeste, oscilând între 53,36 mil. lei în 2022 și 136,06 mil. lei în 2024. Marja netă este mai mică în ultimii ani, indicând o presiune crescândă asupra costurilor sau condițiilor de piață.
Prin comparație, Ursus a realizat o tranziție de la pierderi semnificative la profit robust și stabil în ultimii ani, în timp ce Heineken s-a confruntat cu turbulențe și pierderi, iar recuperarea a venit cu profituri mai modeste.
În ceea ce privește numărul de angajați, Ursus Breweries avea în 2008 aproape 1.750 de oameni, dar în intervalul 2010-2016 a scăzut spre 1.400 de angajați. După o ușoară revenire spre 1.600 de angajați în 2019-2020, numărul acestora scade din nou și ajunge la aproximativ 1.500 de angajați în 2024.
În același timp, Heineken România a avut în 2008 peste 1.240 de angajați, un nivel care a oscilat până în 2014, înainte de a trece la o scădere graduală, până la sub 1.000 de angajați în 2024. Ambele companii și-au redus numărul de angajați pe parcursul perioadei analizate, dar Heineken scade constant, în timp ce Ursus înregistrează fluctuații.
Dacă ne uităm la evoluția productivității per angajat, vedem că cele două companii au plecat de la un nivel similar în 2008, mai exact 686.700 de lei per angajat în cazul Ursus și 666.900 de lei per angajat în cazul Heineken, ajungând la 1,84 mil. lei per angajat în 2024 pentru Ursus, respectiv 1.68 mil. lei per angajat pentru Heineken.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
