Creștere economică de 1%-1,5%, inflație de 5%-6%, euro la 5,1 lei și ROBOR la peste 5% așteaptă comunitatea financiară și economică din România în 2026 | GRAFICE

Desfășurat sub tema „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”, CFA Forecast Dinner a luat pulsul a peste 140 de participanți din industria financiară pentru a vedea care sunt așteptările în piață pentru anul 2026.

Evenimentul a reunit decidenți publici, lideri de business și experți economici, care au analizat principalele provocări și oportunități ale României într-un context economic și geopolitic complex, caracterizat de tranziția energetică, avansul inteligenței artificiale, presiunile demografice, angajamentele europene și intensificarea tensiunilor internaționale.

În ceea ce privește randamentele investițiilor, a fost prognozată o creștere între 10% și 20% pentru indicele BET-XT Total Return de către 26% dintre respondenți, un avans între 0% și 10% de către 22% dintre respondenți, o scădere de 10%-20% de către 20% dintre respondenți și un declin de peste 20% de către 19% dintre respondenți.

Clasele de active așteptate să performeze cel mai bine în acest an sunt aurul (27%), acțiunile românești – BET-XT TR (27%), acțiunile globale – MSCI World TR (20%), mărfurile – bloomberg Commodity Index (19%), obligațiunile investment grade globale (5%) și cash-ul (1%).

Pentru acțiunile globale, media anuală a randamentului în următorii cinci ani este prognozată majoritar (49%) la 9%-12%. Randamentul obligațiunilor guvernamentale americane pe cinci ani este așteptat majoritar la 2%-4%.

Cele mai mari riscuri pentru România în următorii doi ani ar putea fi economice (40%), geopolitice (40%), tehnologice (10%), societale (9%) și de mediu (1%). Pe termen mai lung, de 10 ani, ar putea veni dinspre tehnologie (42%), societate (21%), geopolitică (19%), economie (11%) și mediu (6%).

Riscurile anului 2026 pentru mediul de business și piețele financiare din România ar putea fi: instabilitate politică (60%), deficite ridicate (21%), tensiuni geopolitice în regiune (9%), recesiunea principalilor parteneri comerciali (6%), tarifele comerciale impuse de SUA (4%) și dezintegrarea NATO (1%).

Adoptarea euro de către România este văzută ca fiind mai probabilă în cea mai mare parte pe un termen de 10-13 ani (32%), într-o măsură mai mică sub șapte ani (25%), dar și între 8 și 10 ani (19%), între 13 și 16 ani (10%), peste 16 ani (7%) sau niciodată (6%).

Impactul inteligenței artificiale în societate până în 2030 este preconizat a fi inegal, favorizând unele grupuri și dezavantajând altele (40%), transformator, comparabil cu electricitatea sau internetul (24%), disruptiv, generând mai multe tensiuni sociale decât progres, cu schimbări semnificative pe piața muncii (16%), preponderent pozitiv, stimulând productivitatea și nivelul de trai (13%), supraevaluat, cu o realitate sub așteptări (5%) sau axat pe eficiență, cu schimbări sociale sau culturale limitate (1%).

Lumea ar putea fi descrisă în 2030 prin globalizare fragmentată, dominată de puteri regionale (55%), mod permanent de criză, piețele învățând să trăiască cu șocuri (13%), Război Rece 2.0, cu blocuri mai clar definite și volatilitate mai mare (10%), surprinzător de stabilă, în ciuda titlurilor alarmiste (9%), imprevizibilă, prognozele  îmbătrânind prost din nou (8%) și prin revenire la multilateralism, instituțiile recapătându-și relevanța (4%).

Ediția din 2026 a avut o semnificație aparte, marcând 20 de ani de la lansarea CFA Forecast Dinner în România și 25 de ani de activitate a Asociației CFA România, organizație afiliată oficial CFA Institute (S.U.A.) din 8 februarie 2001.

Deschiderea oficială a fost realizată de Adrian Codirlasu, CFA, PhD, Președinte al Asociației CFA România, urmată de un mesaj video transmis de Margaret Franklin, CFA, President and CEO al CFA Institute, care a subliniat rolul piețelor de capital și al educației financiare în dezvoltarea sustenabilă.

Prima sesiune a evenimentului, dedicată geopoliticii, energiei și infrastructurii, i-a avut ca invitați pe Oana Gheorghiu, Viceprim-ministru al Guvernului României, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania, și Valentin Naumescu, Consilier prezidențial pentru afaceri europene. Discuția a fost moderată de Alexandra Smedoiu, CFA - Vicepreședinte, Asociația CFA România și Dorin Alexandru Badea, CFA, ERP - Membru în Consiliul Director, Asociația CFA România.

Un insight regional a fost oferit de Loukas Dedes, CFA, FRM, PRM, Presidents Council Representative for Central and Eastern Europe, CFA Institute, care a prezentat perspectivele economice ale regiunii.

Cea de-a doua sesiune, axată pe macroeconomie, politici publice și piețe financiare, i-a reunit pe Andrei Popovici - Consilier onorific pentru Economie, Președinția României, Dan Bucsa - Macro strategist, Wellington Management, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, CFA - Managing Director, Global Head of EM Edge and Head of EMEA EM Economics, J.P. Morgan și Dan Gheorghe - Chief Investment Officer, NN Private Pension Fund. Discuția a fost moderată de Adrian Codirlasu, CFA, PhD - Președinte, Asociația CFA România și Cosmin Paraschiv, CFA - Membru în Consiliul Director, Asociația CFA România.

Evenimentul a inclus și decernarea Premiilor pentru Jurnaliști în anul 2025. Aceștia au fost Tibi Oprea (Termene.ro), Dan Popa (HotNews) și George Bănciulea (Agerpres). Evenimentul a fost moderat de Florentina Almajanu, Director General al Asociației CFA România.