Cristian Erbașu, Construcții Erbașu: Am acumulat un portofoliu de proiecte de 3 mld. euro, cu perspective să ajungă la 4,5 mld. euro | Așteptări pentru 2026

Grupul Erbașu își propune ca 2026 să fie anul consolidării, după o perioadă de creștere susținută și acumularea unui portofoliu de proiecte în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Antreprenorul Cristian Erbașu vorbește despre perspectivele și provocările companiei pentru următorii ani.

„2026 reprezintă un an de consolidare a dezvoltării din ultimii cinci ani, o perioadă în care ne-am apropiat constant de plafonul de 500 de milioane de euro cifră de afaceri anuală și am acumulat un portofoliu de proiecte semnate de aproximativ 3 miliarde de euro, cu perspective de a ajunge la 4,5 miliarde e euro”, a declarat Cristian Erbașu, proprietarul grupului Erbașu, pentru Termene Business Hub.

Activ de peste trei decenii în domeniul construcțiilor, grupul Erbașu a coordonat proiecte majore de infrastructură, clădiri publice și private. Grupul are aproximativ 3.000 de angajați, din care compania-mamă, Construcții Erbașu (RO430008), are aproape 2.000 de angajați. Construcții Erbașu a încheiat anul 2024 cu un profit net de 333 mil. lei, în creștere cu 17% față de 2023, la afaceri de 2,3 mld. lei, cu 2% mai mici, arată datele Termene.ro.

1. Ce așteptări aveți pentru 2026?

Privind realist contextul economic și ritmul actual al investițiilor publice, 2026 va fi un an probabil mai dificil decât ne-am dori, dar mai bun decât se discută în prezent în spațiul public. Activitatea din construcții va depinde în mare măsură de gradul de utilizare a fondurilor europene, în special cele din PNRR, dar și din programele multianuale ale Uniunii Europene. Dacă aceste resurse vor fi puse efectiv în mișcare, nivelul de lucru va rămâne într-o zonă acceptabilă, iar companiile mari vor putea continua proiectele în derulare.

Pentru grupul Erbașu, 2026 reprezintă un an de consolidare a dezvoltării din ultimii cinci ani, o perioadă în care ne-am apropiat constant de plafonul de 500 de milioane de euro cifră de afaceri anuală și am acumulat un portofoliu de proiecte semnate de aproximativ 3 miliarde de euro, cu perspective de a ajunge la 4,5 miliarde. Într-un scenariu realist, menținem o evoluție stabilă și pregătim tranziția către următorul pas, într-un mod eficient, sustenabil și digitalizat.

Ne așteptăm ca digitalizarea și profesionalizarea suplimentară a echipelor să contribuie major la calitatea proiectelor și la integrarea noilor generații în activitățile complexe pe care le gestionăm. 2026 va fi anul în care aceste transformări se vor vedea clar în modul de lucru și în ritmul de execuție.

2. Care este principala provocare pe care o vedeți la orizont? Cum o gestionați?

Cea mai mare provocare pentru întregul sector este birocrația profundă și impredictibilitatea administrativă, care întârzie proiecte strategice, blochează finanțări și pune presiune asupra companiilor. PNRR, deși o oportunitate uriașă, funcționează cu reguli extrem de rigide, fără flexibilitatea altor programe europene, ceea ce poate duce la pierderea unor sume considerabile. Termenele foarte scurte pentru execuție, după ani întregi de pregătire birocratică, creează situații imposibile pentru constructori.

O a doua provocare majoră este lipsa forței de muncă specializate, atât în execuție, cât și în consultanță și proiectare. Proiectele mari și foarte tehnice cer o expertiză care nu poate fi înlocuită rapid, iar fenomenul emigrării specialiștilor riscă să reînceapă.

La acestea se adaugă și impredictibilitatea finanțărilor publice, inclusiv întârzieri în plățile pentru lucrările efectuate. Într-un domeniu cu marje mici, unde companiile investesc masiv în utilaje, echipamente și resurse umane, orice dezechilibru financiar poate afecta grav continuitatea unui proiect.

În ansamblu, provocarea centrală rămâne necesitatea unui plan național pe cinci-șapte ani, transparent și predictibil, care să permită companiilor să își dimensioneze resursele și să își asume proiecte complexe fără riscul de a se confrunta cu blocaje administrative sau lipsă de finanțare.

3. Care este principalul proiect de dezvoltare sau de investiții la care lucrați în 2026?

Cel mai important proiect de investiții pe care îl derulăm în 2026 este stația integrată de colectare, sortare, reciclare și valorificare a deșeurilor din construcții – o investiție strategică de aproximativ 24 de milioane de euro, dintre care 8 milioane provin din fonduri PNRR. Este un proiect esențial în contextul tranziției către economia circulară și un pas important în direcția reducerii impactului asupra mediului. Această stație va crea o infrastructură unică în România pentru gestionarea responsabilă a materialelor rezultate din sectorul construcțiilor, un domeniu unde presiunea europeană pentru sustenabilitate și reutilizare devine tot mai puternică.

Un al doilea proiect major este extinderea fabricii de produse lactate Nucet, o investiție de 4,6 milioane de euro, care va permite dublarea capacității de producție și consolidarea prezenței noastre în industria alimentară, acolo unde brandul Nucet este deja bine poziționat.

Tot în 2026 vom continua investițiile proprii în zona hotelieră – Novotel Living Bucharest Băneasa și Ibis Styles Oradea – cu o valoare cumulată de aproximativ 25 de milioane de euro, proiecte care susțin strategia de diversificare a grupului. Aceste investiții generează noi locuri de muncă și consolidează structura financiară a companiei, completând activitatea de bază din construcții.

Dincolo de investițiile proprii, 2026 este și anul în care se vor derula sau finaliza proiecte publice majore din portofoliul nostru, precum autostrada Suplacu de Barcău-Chiribiș, proiecte de spitale de anvergură, lucrări la Planșeul Unirii, proiecte universitare și culturale sau stadioane, ceea ce demonstrează capacitatea companiei de a livra lucrări complexe în aproape toate domeniile infrastructurii naționale.

În plus

Termene Business Hub a scris în noiembrie că 50.000 de angajați ar putea fi concediați din construcții și sectoarele adiacente pe fondul opririi sau amânării anumitor proiecte de investiții. Cristian Erbașu a spus în cadrul întâlnirii cu presa că „fără domeniul construcțiilor, care a avut capabilitatea să se implice în investiții în ultimii patru-cinci ani, să crească producția și PIB-ul, clar România ar fi intrat în recesiune din cauza faptului că multe alte domenii au scăzut”.