Cursul de schimb EUR/RON ar putea ajunge la 5,1046 lei pentru un euro în următoarele șase luni, respectiv 5,1723 lei pentru un euro în următoarele 12 luni, după cum arată valoarea medie anticipată în rândul respondenților. Deprecierea leului a redevenit unul dintre cele mai importante subiecte economice urmărite pe agenda publică după ce am trecut în 2025 pragul de 5 lei pentru un euro, pentru prima dată în istorie.
Încrederea în economia românească
Asociația CFA România realizează lunar un indicator prin intermediul căruia dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul are valori care variază de la 0 (lipsa încrederii) la 100 (încredere deplină în economia românească).
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut puternic în luna mai, cu 11,5 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. Această situație s-a datorat in special majorarii puternice a componentei de anticipații a indicatorului, cu 15,2 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 4,3 puncte.
Cum riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a dispărut, indicatorul de încredere a crescut puternic în luna mai. Însă, riscul economiei românești rămâne ridicat și este cauzat în special de deficitul bugetar nesustenabil. În contextul incertitudinii, în special fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus un scenariu de recesiune pentru acest an”, a declarat Adrian Codîrlașu, președinte CFA România.
Previziunile analiștilor CFA România
Pe lângă deprecierea leului sau evoluția cursului valutar, analiștii CFA România au mai lansat o serie de previziuni. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie și a atins nivelul de 4,87%.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 60% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 25% anticipează o scădere. De asemenea 60% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a scăzut ușor comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,7% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, în crestere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 1,0%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”).
Astfel, conform rezultatelor, 74% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor (în creștere față de exercițiul anterior), în timp ce 26% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”).
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
Te-ar putea interesa:
Cronologia retailului modern din România (2008–2024): fuziuni, achiziții și dominația internațională
.png)
.png)
