Esența zilei 6 decembrie. Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale

Curtea Constituțională a României a decis vineri, 6 decembrie, după o ședință care a durat mai bine de 5 ore, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 24 noiembrie, au declarat surse politice pentru Libertatea. Informația a fost difuzată și de televiziunile de știri și apoi confirmată de CCR.

Cărbunele n-a murit, dar s-a predat. România importă energie aproape de maximum

Centralele pe cărbune care mai funcționează în România și care, în mod tradițional, asigurau energia electrică în perioada de iarnă, au un aport destul de redus chiar când este nevoie de ele, iar avariile curg, scrie Economica.net.

În aceste zile, pe fondul vremii noroase, a unui vânt slab și, mai ales, a unei producții reduse în centralele hidroelectrice, România importă masiv energie electrică în aproape toate intervalele orare. În 4 și 5 decembrie, fără să avem temperaturi foarte scăzute, importurile au trecut de borna de 3.000 MW, o premieră pentru sistemul energetic național, în condițiile în care consumul nu este la valori foarte ridicate – nu se ating nici 9.000 MW.

Potrivit datelor ANRE, România are acum instalată în centralele pe cărbune o capacitate de circa 2.700 MW. Cu toate acestea, în ultima perioadă aceste centrale pe cărbune, pe care sistemul se bazează iarna și care, în mod tradițional, ne-au “ținut becul aprins” funcționează destul de rar la puteri de peste 1.000 MW, deși este nevoie acum de orice sursă de generare. În general, centralele pe cărbune livrează în SEN în total între 800 și 900 MW, în medie.

România a ajuns să controleze circa 40% din sistemul bancar

Una dintre schimbările vizibile în ultimii ani şi pe piaţa bancară româ­nească a fost cea de reducere a ponderii capitalului străin şi de creştere a ponderii capitalului româ­nesc. Tendinţă care cel mai probabil va continua. România a ajuns să controleze aproape 40% din activele totale ale sistemului bancar autoh­ton, scrie Ziarul Financiar.

Ponde­rea activelor băncilor cu capital străin a scăzut în septembrie la un minim de 62,4%, în timp ce ponderea activelor băncilor cu capi­tal majoritar românesc, public şi pri­vat, a urcat la 37,6%, potrivit datelor BNR de la final de 9 luni/2024.

Activele totale ale sistemului bancar românesc au urcat la 843,2 mld. lei.

Centura de sud a Bucureștiului va fi gata în 5 luni

Lotul 3 al autostrăzii A0 Sud va fi dat în circulaţie în prima parte a anului viitor, maxim în luna aprilie, a afirmat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă susţinută după verificarea stadiului lucrărilor pe lotul 3 al A0 Nord, scrie Agerpres.

Potrivit unor informaţii apărute pe site-ul de specialitate arenacontruct.ro, constructorul elen Aktor a replanificat lucrările rămase de executat la lotul 3 al A0 Sud Bragadiru - Joiţa (18 km) pentru data de 28 aprilie 2025.

Conform datelor CNAIR, la 4 noiembrie 2024, stadiul de execuţie a lucrărilor era de 74,1%.

Impactul bugetar al recalculării pensiilor, circa 10 miliarde de lei

Impactul bugetar al recalculării pensiilor în anul 2024 este compus din creșterea cheltuielilor de aproximativ 9,24 miliarde lei, la care se adaugă scăderea veniturilor de aproximativ 700 milioane lei, scrie Hotnews.ro, citând un raport întocmit de specialiștii Băncii Naționale a României.

În al doilea rând, se arată în Raport, efortul bugetar pentru plata pensiilor din Pilonul I nu se rezumă la cheltuielile efectuate de CNPP. Suma totală necesară plății pensiilor include și pensiile administrate de casele de pensii sectoriale care gestionează pensiile militare de stat.

Bugetul alocat celor trei instituții pentru plata pensiilor militare în anul 2024 este de aproximativ 14 miliarde de lei, finanțând plata pensiilor pentru peste 200 000 de pensionari în cadrul celor trei case de pensii sectoriale.

Facturile se transmit în sistemul RO e-Factura în 5 zile calendaristice de la data emiterii – Ministerul Finanţelor

Facturile se transmit în sistemul RO e-Factura în termen de 5 zile calendaristice de la data emiterii, care se calculează pe zile calendaristice din ziua următoare celei în care a fost emisă factura şi expiră în cea de-a cincea zi, indiferent că aceasta este o zi lucrătoare sau nelucrătoare, a anunțat Ministerului Finanţelor, potrivit Economica.net.

„Spre exemplificare, în situaţia în care o factură este emisă pe data de 5 august, termenul începe să curgă din ziua următoare, respectiv din 6 august, şi se consideră împlinit în data de 10 august. Prin urmare, în acest caz, factura transmisă în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura pe 11 august se consideră a fi transmisă cu întârziere. De asemenea, în cazul unei facturi emise pe 31 iulie, aplicând acelaşi raţionament, ultima zi în care contribuabilii pot trimite prin sistem factura ar fi 5 august”, se arată îtr-un comunicat al MF.

Explozie a consumului în octombrie – România, a doua țară din UE după Luxembourg la creșterea anuală a vânzărilor cu amănuntul

Vânzările cu amănuntul, indicatorul care caracterizează cel mai bine consumul gospodăriilor, au crescut peste așteptări în octombrie, cu 10,6% (an la an) și cu 0,9% comparativ cu luna anterioară. Această creștere a luat în calcul și inflația, deci e vorba de o creștere reală, arată CursdeGuvernare.

Cel mai mult, în octombrie au crescut vânzările cu amănuntul la produsele nealimentare +19% (față de octombrie 2023) și +0,9% (față de septembrie). La alimente, în octombrie vânzările au crescut cu 5,2% (an/an) și 1,5% (lună/lună), în timp ce vânzările de carburanți au scăzut cu 0,4% (lună/lună) și au crescut la +2,2% (an/an).

În primele 10 luni din 2024 cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o creștere, pe total cu 8%, datorită creșterii produselor nealimentare (+14%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+3,8%) și comerțului cu amănuntul al carburanților (+3,3%).

PIB-ul României, afectat de tarifele lui Donald Trump. Cum va ajunge în țara noastră impactul protecționismului american

Impunerea de tarife vamale de către SUA Europei ar afecta creşterea economică din Germania cu 1,4 puncte procentuale, fapt care ar avea un impact asupra creşterii PIB-ului din România de un punct procentual, consideră Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR, potrivit Ziare.com.

„Se spune că viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodată, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Mă refer la faptul că, dacă ne uităm la contextul european, economia europeană deja se confruntă cu dificultăţi. Impunerea de tarife de către SUA asupra Chinei, Europei şi tuturor celorlalte ţări va complica şi mai mult situaţia. În prezent, Germania este într-o stare de stagnare, dar conform estimărilor noastre, să zicem că politica tarifară, dacă va fi implementată aşa cum a fost prezentată, va reduce creşterea economică a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, iar având în vedere că producţia românească este integrată în lanţul de furnizare german, acest lucru va afecta creşterea PIB-ului României cu aproximativ un punct procentual faţă de scenariul de bază. Aşadar, estimările actuale, în esenţă, pe un scenariu fără modificări de politică tarifară, arată că PIB-ul României ar trebui să accelereze anul viitor. Anul acesta abia creşte, avem doar 0,8%, iar anul viitor, efectul de bază statistic va duce la o creştere estimată de aproximativ 2,5%. Tarifele vor reduce cu aproximativ un punct procentual din estimările de creştere economică", a explicat joi Ciprian Dascălu, la "Mirsanu Dealmakers Summit 2024".