Deși OUG 156 a fost adoptată în ianuarie, eliminând deja facilitățile fiscale prin lege, doar acum este corelat cadrul normativ secundar. Practic, Ministerul de Finanțe abrogă abia acum procedurile prin care angajatorii și angajații din aceste domenii puteau beneficia de scutiri de taxe. Această întârziere legislativă creează, potrivit unor voci din industrie, confuzie și incertitudine fiscală într-un context economic deja tensionat.
„Din punct de vedere tehnic, ordinul nu adaugă nimic nou în privința fiscalității – modificările majore s-au produs deja prin OUG 156. Totuși, el are rolul de a elimina eventuale neclarități și interpretări contradictorii care ar putea apărea în controalele fiscale sau în relația contribuabililor cu autoritățile”, precizează reprezentanții ministerului în referatul de aprobare.
Ce este OUG 156/2024 și ce modificări a adus
Ordonanța de urgență nr. 156/2024 a fost adoptată ca parte a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul bugetar și să susțină construcția bugetului general consolidat pentru anul 2025. Printre cele mai controversate prevederi ale acesteia s-a aflat eliminarea facilităților fiscale pentru trei sectoare economice-cheie: construcții, agricultură și industria alimentară.
Mai exact, ordonanța a abrogat articolele din Codul fiscal care permiteau scutirea de impozit pe venit și contribuții sociale (CAS și CASS) pentru salariații din aceste domenii, dacă erau îndeplinite anumite condiții. Aceste facilități erau introduse inițial pentru a stimula ocuparea în sectoare strategice pentru dezvoltarea economică și pentru menținerea competitivității pieței muncii interne. Odată cu intrarea în vigoare a OUG 156/2024, toate aceste avantaje au fost eliminate, fără o perioadă de tranziție clar definită.
De ce susține Ministerul Finanțelor că este necesar ordinul
Ministerul Finanțelor justifică noul ordin prin nevoia de „asanare legislativă”, în urma modificărilor aduse Codului fiscal de OUG 156/2024.
Cu alte cuvinte, ordinele vechi – 1528/2022 și 1525/2022 – au devenit inutile și chiar în contradicție cu legislația primară, astfel că este necesară abrogarea lor pentru a evita interpretări eronate sau aplicarea greșită a legii.
Concret, cele două ordine reglementau procedura de acordare a facilităților fiscale în domeniile respective. Odată cu dispariția temeiului legal din Codul fiscal, Ministerul consideră că ordinele nu doar că nu mai produc efecte, ci creează un cadru normativ incoerent.
În referatul de aprobare a proiectului de ordin, Ministerul arată că „prevederile din legislația secundară, prevăzute prin ordine și instrucțiuni, nu mai sunt conforme cu noile dispoziții legale” și că „este necesară abrogarea acestora pentru a facilita aplicarea unui cadru legislativ coerent și eficient”.
De asemenea, se face apel la importanța corelării între legislația primară (Codul fiscal) și legislația secundară (ordinele de ministru), subliniindu-se că menținerea unor norme depășite poate afecta aplicarea unitară a legii.
Într-un climat fiscal caracterizat de instabilitate, Ministerul încearcă astfel să închidă un capitol legislativ care a produs, timp de mai mulți ani, atât avantaje reale în economie, cât și controverse privind echitatea între sectoare.
Înainte și după OUG 156/2024
Abrogarea formală a celor două ordine vine ca o confirmare oficială a pierderii facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară. Pentru firmele din aceste domenii, impactul este deja resimțit în costuri salariale crescute și o presiune majoră asupra capacității de a menține forța de muncă.
În anul 2024, salariul mediu brut în sectorul construcțiilor a fost de aproximativ 6.800 de lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această valoare reflectă nivelul mediu al veniturilor brute înainte de aplicarea taxelor și contribuțiilor obligatorii.
Până la aprobarea OUG 156/2024 - salariul net de 5.300 de lei din brutul de 6.800 de lei
Pentru un salariu brut de 6.800 de lei, un muncitor în construcții încasa înainte de OUG 156/2024 un salariu net de aproximativ 5.300 de lei. Din această sumă nu se rețineau impozit și CASS, iar CAS era aplicat într-un mod favorabil. Angajatorul plătea suplimentar doar contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de aproximativ 153 de lei, ceea ce însemna un cost total de circa 6.953 de lei. Astfel, salariul net era semnificativ mai apropiat de brut, ceea ce făcea atractivă atât oferta angajatorului, cât și perspectiva angajatului.
După aprobarea OUG 156/2024 - salariul net de 4.000 de lei din brutul de 6.800 de lei
Odată cu adoptarea OUG 156/2024, acest regim a fost abrogat, iar veniturile din construcții au reintrat în regimul fiscal general. Pentru același salariu brut de 6.800 de lei, un muncitor plătește acum toate contribuțiile standard: 25% CAS (1.700 lei), 10% CASS (680 lei) și 10% impozit pe venit (442 lei).
Astfel, salariul net scade brusc la aproximativ 3.978 de lei – o diferență de peste 1.300 de lei față de situația anterioară.
Din perspectiva angajatorului, costul total rămâne același (aproximativ 6.953 de lei), dar randamentul acestui cost pentru angajat este mai mic. Cu alte cuvinte, pentru aceeași sumă investită în salariu, angajatul primește semnificativ mai puțin.
Pentru ca salariatu să primească 5.300 de lei net și după OUG 156/2024
Pentru ca un angajat din construcții să primească în continuare un salariu net de 5.300 de lei după eliminarea facilităților fiscale prin OUG 156/2024, angajatorul ar trebui să îi acorde un salariu brut de 9.636 lei.
Aceasta presupune:
- Contribuții angajat: 4.336 lei (CAS, CASS și impozit)
- Contribuții angajator: 217 lei (CAM)
- Cost total pentru angajator: 9.853 lei
Proiectul integral
Ordin pentru abrogarea Ordinului ministrului finanțelor nr.1528/2022 privind stabilirea
Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului ministrului finanțelor nr.1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, cu modificările și completările ulterioare
Având în vedere dispozițiile art. LXIV pct. 7, 10, 11 și 13 și ale art.LXV alin.(1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, viceprim–ministru, ministrul finanțelor emite următorul ordin:
ART. 1 Se abrogă Ordinul ministrului finanțelor nr.1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.661 din 1 iulie 2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului finanțelor nr.1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.661 din 1 iulie 2022, cu modificările și completările ulterioare.
2 ART. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
