Firmele ar trebui să plătească TVA după ce depășesc pragul de 395.000 de lei, începând cu prima zi a lunii următoare

Firmele ar trebui să plătească TVA după ce depășesc pragul de 395.000 de lei, începând cu prima zi a lunii următoare
Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) vine cu propuneri concrete privind modificarea art. 310 alin. (6) din Codul Fiscal, în contextul ridicării plafonului de scutire de TVA la 395.000 lei, solicitând o reformulare clară și aplicabilă care să respecte Directiva UE 2020/285 și să evite blocajele administrative.

În cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social organizată de Ministerul de Finanțe, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) a transmis un punct de vedere ferm, însoțit de propuneri legislative clare, privind proiectul Ordonanței de Urgență ce vizează modificarea și completarea Codului Fiscal, în special în ceea ce privește regimul special de scutire de TVA aplicat întreprinderilor mici.

Într-un peisaj economic fragil, cu peste 1,4 milioane de contribuabili care aplică regimul special de scutire, este esențial ca reglementările fiscale să fie clare, echitabile și funcționale. Înregistrarea în scop TVA nu trebuie să devină o cursă contra-cronometru pentru IMM-uri, ci un proces predictibil și sustenabil.

„Ne dorim o lege clară, nu o capcană procedurală. Propunerea noastră este în spiritul echității, sustenabilității și inovării – valori fundamentale pentru orice economie modernă”, a încheiat vicepreședinta Loredana Iulia Mihăilă.

Propunerea făcută de FICSIMM

Pe scurt, conform propunerii Federației FICSIMM, firmele care depășesc pragul de 395.000 lei ar trebui să înceapă să plătească TVA începând cu prima zi a lunii următoare celei în care au depășit plafonul.

Așadar:

  • Dacă firma depășește plafonul în luna aprilie, va începe să aplice TVA de la 1 mai.
  • Între timp, are timp să se înregistreze în scop TVA, să își modifice softurile, casele de marcat etc., fără a fi retroactiv taxată.

Această propunere oferă claritate, timp de conformare și respectă reglementările europene.

Propunerea Ministerului de Finanțe

Varianta legislativă propusă în proiectul actual al Ordonanței de Urgență (OUG) prevede că:

Firma trebuie să se înregistreze în scop TVA „cel târziu la data depășirii plafonului”, iar regimul de taxare cu TVA se aplică chiar din ziua în care plafonul este depășit.

Asta înseamnă că:

  • Dacă firma depășește plafonul în timpul unei zile, toate tranzacțiile de după acel moment trebuie taxate cu TVA, dar nu este clar dacă și cele anterioare din acea zi intră la TVA.
  • Nu este oferit un timp de tranziție clar pentru modificări tehnice și administrative.

Pe scurt: TVA-ul se aplică chiar din ziua depășirii plafonului, fără amânare, ceea ce poate crea confuzii și dificultăți de conformare.

Astfel, FICSIMM solicită revizuirea și reformularea articolului 310 alin. (6) pentru ca data de referință la care o persoană impozabilă trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA să fie stabilită ca prima zi a lunii următoare celei în care plafonul de 395.000 lei este depășit. Această modificare ar asigura, potrivit FICSIMM, o abordare neutră, predictibilă și aliniată cu Directiva (UE) 2020/285.

În forma actuală a proiectului OUG, obligația de înregistrare intervine „cel târziu la data depășirii plafonului”, fără a specifica dacă toate tranzacțiile din acea zi intră sub incidența regimului normal de taxă sau doar cele ulterioare momentului depășirii. O astfel de formulare, susțin reprezentanții IMM-urilor, poate genera confuzii, erori de încadrare și expunerea contribuabililor la sancțiuni nejustificate.

„TVA-ul trebuie să rămână un impozit neutru, nu o povară procedurală”

„Este vital să stabilim în mod clar că prima tranzacție după depășirea plafonului special de scutire este cea supusă regimului normal de taxă. TVA-ul este un impozit indirect și trebuie să rămână neutru, nu o sursă de incertitudine și povară procedurală pentru micii contribuabili”, a explicat Loredana Iulia Mihăilă, vicepreședinte FICSIMM.

Federația atrage atenția că marea majoritate a întreprinderilor mici activează în sectoare precum comerțul cu amănuntul sau comerțul electronic, unde beneficiarii sunt consumatori finali. Astfel, orice incertitudine legată de aplicarea TVA poate afecta direct marja de profit și competitivitatea acestor afaceri.

1,4 milioane de contribuabili vizați direct de propunerea FICSIMM

Potrivit datelor furnizate în Buletinul Statistic Fiscal publicat în ianuarie 2025, 1.441.889 de contribuabili – persoane impozabile – aplică regimul special de scutire de TVA. Dintre aceștia, aproape 813.000 sunt persoane juridice și peste 629.000 sunt activități independente neînregistrate în scop TVA.

Prin comparație, doar aproximativ 560.000 de contribuabili sunt înregistrați în scop TVA. Astfel, transpunerea unei forme neclare a legislației poate afecta negativ un segment imens al economiei locale, riscând să creeze un val de complicații administrative, în special pentru IMM-uri.

Obstacole operaționale și riscuri fiscale generate de actuala formă a OUG

FICSIMM subliniază că modul în care este formulată în prezent obligația de înregistrare poate duce la:

  • Ambiguități privind momentul colectării TVA – formularea „cel târziu la data depășirii plafonului” nu precizează dacă întreaga zi a depășirii este supusă taxării sau doar operațiunile ulterioare.
  • Lipsa unui timp rezonabil pentru conformare – IMM-urile care operează cu case de marcat trebuie să efectueze modificări tehnice (inclusiv schimbarea memoriei fiscale și atribuirea unui nou NUI), ceea ce implică minimum patru zile lucrătoare. În lipsa unei perioade de tranziție clare, contribuabilii riscă să fie în imposibilitatea de a respecta obligațiile fiscale.
  • Inechități între contribuabili – unele firme, în funcție de natura activității, vor putea implementa schimbările mai rapid decât altele, încălcând astfel principiul echității fiscale prevăzut la art. 3 din Codul Fiscal.
  • Blocaje administrative la ANAF – obligația autorităților fiscale de a determina retroactiv momentul exact al depășirii plafonului, în special în cazul firmelor cu mai multe case de marcat, va genera costuri suplimentare de administrare și eficiență redusă în impunere.

Ce propune FICSIMM concret

Prin formularea neclară, proiectul OUG în forma sa actuală reglementează implicit înregistrări retroactive în scop TVA, ceea ce vulnerabilizează întreprinderile mici și le expune riscurilor de sancțiuni fiscale. Este, practic, o armă cu două tăișuri: pe de o parte, contribuabilul nu are timp să se conformeze; pe de altă parte, ANAF este forțată să aloce resurse pentru inspecții fiscale de amploare redusă, dar cu efort logistic mare”, a declarat Mihăilă.

Mai mult, IMM-urile care operează cu stocuri riscă să nu poată ajusta taxa deductibilă pentru bunurile vândute în ziua depășirii plafonului, deoarece inventarul este necesar pentru calculul deducerii, conform art. 304 din Codul Fiscal. Astfel, întreprinderile ar putea pierde sume importante de bani, chiar dacă se conformează în mod onest.

Federația propune următoarea reformulare a articolului 310, alin. (6):

„(6) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1), trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, cel târziu la data depășirii plafonului. Data atingerii sau depășirii plafonului se consideră a fi cel târziu prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depășit. Regimul de taxare se aplică începând cu data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1).”
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business