Regula economiilor din Uniunea Europeană este că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt considerate adesea motorul economiei europene.
De exemplu, în „Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor", publicat de Comisia Europeană, se afirmă: „Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt motorul economiei europene. Ele contribuie la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la garantarea stabilității sociale."
La nivelul UE, IMM-urile generează peste 85% din economia Uniunii. Integrarea României în UE a dus la implementarea unei piețe libere, favorabile dezvoltării acestor companii.
Florin Jianu, fostul președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a subliniat că acest sector are nevoie de reglementări simple și predictibile.
„Mediul de afaceri, în special IMM-urile, solicită simplificarea comunicării între antreprenori și stat, asigurarea stabilității fiscale și realizarea de analize de impact atât înainte de adoptarea unei măsuri economice, cât și periodic, după implementarea acesteia”.
Suveranismul înseamnă reglementări
Dorința unei părți a populației ca România să devină un stat suveranist, care ignoră regulile Uniunii Europene, ar putea pune piedici în calea dezvoltării IMM-urilor, cele care susțin creșterea economică din ultimii ani. Acest aspect reiese dintr-un raport al Fondului Monetar Internațional publicat anul acesta.
„Microîntreprinderile și IMM-urile joacă un rol important în economia românească, dar mai puțin semnificativ decât în cazul altor țări din regiune. Acestea au potențialul de a deveni mai productive și mai dinamice. Ele reprezintă aproximativ 65% din ocuparea forței de muncă și 56% din valoarea adăugată în România, valori care reflectă media UE”, se precizează în raport.
Daniel Dăianu a subliniat importanța integrării economice a României în Uniunea Europeană și beneficiile aduse IMM-urilor prin accesul la piețe externe și fonduri europene. El avertizează că o orientare suveranistă excesivă ar putea limita aceste oportunități și ar izola economia românească.
Florin Georgescu a promovat ideea că suveranitatea economică trebuie echilibrată cu obligațiile internaționale ale României. El consideră că stabilitatea macroeconomică și un mediu de afaceri predictibil sunt esențiale pentru dezvoltarea IMM-urilor și că politicile economice trebuie să evite extremele, fie ele suveraniste, fie globaliste.
Cristian Păun a argumentat că intervenția statului în economie și politicile suveraniste pot duce la protecționism și distorsionarea pieței. El susține că IMM-urile beneficiază mai mult de pe urma unei economii deschise, cu reglementări reduse și concurență liberă, care stimulează inovația și eficiența.
Ce sunt IMM-urile
Recomandarea 2003/361 a Comisiei Europene definește întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) astfel:
- Întreprindere mijlocie: până la 250 de angajați, o cifră de afaceri de maximum 50 de milioane de euro și un bilanț total de până la 43 de milioane de euro;
- Întreprindere mică: până la 50 de angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț total de maximum 10 milioane de euro;
- Microîntreprindere: până la 10 angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț total de maximum 2 milioane de euro.
Datele actuale despre IMM-uri
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-urile) joacă un rol esențial în economia României, contribuind semnificativ la crearea locurilor de muncă și la generarea profitului în sectorul privat.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în 2022:
- IMM-urile au generat 64,23% din profitul total al companiilor din România;
- IMM-urile au angajat 75,91% din totalul forței de muncă.
În ceea ce privește structura firmelor:
- IMM-urile reprezintă majoritatea covârșitoare a companiilor din România;
- Marile companii constituie doar 0,12% din total.
Evoluția IMM-urilor în România
Conform datelor platformei Termene.ro, în 2023 existau:
- 636.581 microîntreprinderi (față de 452.937 în 2018 și doar 332.340 în 2014);
- 17.998 întreprinderi mici (față de 11.177 în 2018 și 7.754 în 2014);
- 4.690 întreprinderi mijlocii (față de 2.701 în 2018 și 1.849 în 2014);
- 1.106 companii mari (față de 600 în 2018 și doar 405 în 2014).
Evoluția microîntreprinderilor (cifră de afaceri până în 2 milioane de euro)
Cheltuieli:
- 2014: 181 de miliarde de lei
- 2018: 248 de miliarde de lei
- 2023: 430 de miliarde de lei
Cifra de afaceri:
- 2014: 174 de miliarde de lei
- 2018: 229 de miliarde de lei
- 2023: 461 de miliarde de lei
Profit:
- 2014: 16,87 miliarde de lei (brut) și 14,54 miliarde de lei (net)
- 2018: 41,44 miliarde de lei (brut) și 38,54 miliarde de lei (net)
- 2023: 91,59 miliarde de lei (brut) și 85,21 miliarde de lei (net)
Angajați:
- 2014: 1,16 milioane
- 2018: 1,38 milioane
- 2023: 1,7 milioane
Taxe pe muncă și pe profit
2014:
- Taxe pe muncă: 4,70 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 2,70 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 7,40 miliarde de lei
2018:
- Taxe pe muncă: 11,80 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 6,63 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 18,43 miliarde de lei
2023:
- Taxe pe muncă: 22,95 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 14,65 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 37,60 miliarde de lei
Întreprinderi mici (venituri între 2 și 10 milioane de euro)
Cifra de afaceri:
- 2014: 126 de miliarde de lei
- 2018: 196 de miliarde de lei
- 2023: 377 de miliarde de lei
Cheltuieli:
- 2014: 129 de miliarde de lei
- 2018: 195 de miliarde de lei
- 2023: 368 de miliarde de lei
Profit:
- 2014: 9,75 miliarde de lei (brut) și 8,45 miliarde de lei (net)
- 2018: 18,06 miliarde de lei (brut) și 15,65 miliarde de lei (net)
- 2023: 40,6 miliarde de lei (brut) și 35,38 miliarde de lei (net)
Angajați:
- 2014: 513.000
- 2018: 642.000
- 2023: peste 700.000
Taxe pe muncă și pe profit
2014:
- Taxe pe muncă: 2,08 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 1,56 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 3,64 miliarde de lei
2018:
- Taxe pe muncă: 5,49 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 2,89 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 8,38 miliarde de lei
2023:
- Taxe pe muncă: 9,45 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 6,50 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 15,95 miliarde de lei
Întreprinderi mijlocii (cifra de afaceri între 10 și 50 de milioane de euro)
Cheltuieli:
- 2014: 157 de miliarde de lei
- 2018: 249 de miliarde de lei
- 2023: 472 de miliarde de lei
Cifra de afaceri:
- 2014: 154 de miliarde de lei
- 2018: 248 de miliarde de lei
- 2023: 483 de miliarde de lei
Profit:
- 2014: 10,23 miliarde de lei (brut) și 8,72 miliarde de lei (net)
- 2018: 17,35 miliarde de lei (brut) și 14,95 miliarde de lei (net)
- 2023: 38,94 miliarde de lei (brut) și 33,82 miliarde de lei (net)
Angajați:
- 2014: 486.000
- 2018: 621.000
- 2023: 708.000
Taxe
2014:
- Taxe pe muncă: 1,97 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 1,64 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 3,61 miliarde de lei
2018:
- Taxe pe muncă: 5,31 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 2,78 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 8,09 miliarde de lei
2023:
- Taxe pe muncă: 9,56 miliarde de lei
- Taxe pe profit: 6,23 miliarde de lei
- Total taxe (muncă + profit): 15,79 miliarde de lei
Aceste date arată o creștere constantă a contribuțiilor fiscale, odată cu avansul cifrei de afaceri, al cheltuielilor și al profitului înregistrat de IMM-uri.
România a progresat odată cu IMM-urile
În concluzie, IMM-urile reprezintă un pilon fundamental al economiei românești, iar susținerea lor continuă este esențială pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile și incluzive.
Microîntreprinderile au avut o creștere a cifrei de afaceri de la 1,01 miliarde de lei în 2014 la 2,48 miliarde în 2023, însoțită de o creștere a profitului brut de la 103 milioane de lei la 416 milioane. Întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat creșteri similare, cifra de afaceri a întreprinderilor mici crescând de șapte ori în aceeași perioadă.
Numărul de angajați la nivelul microîntreprinderilor a scăzut de la 10.066 în 2014 la 7.281 în 2023, dar întreprinderile mici și mijlocii au compensat această scădere. Taxele generate de IMM-uri au crescut exponențial, subliniind importanța acestor firme pentru bugetul local și național.
Evoluția arată contribuția vitală a IMM-urilor la stabilitatea economică în zonele sărace.
Cu toate acestea, multe dintre măsurile suveraniste sunt percepute ca fiind deconectate de la bunele practici europene. De exemplu, în timp ce alte state membre ale UE pun accent pe reducerea poverii fiscale pentru IMM-uri, facilitarea accesului la finanțare și digitalizare, România a introdus modificări legislative care deseori surprind antreprenorii peste noapte, fără consultări prealabile sau studii de impact.
IMM-urile – ultima piedică înaintea falimentului județelor sărace
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă ultima sursă de venit în județe sărace precum Mehedinți, Sălaj, Vaslui, Botoșani, Caraș-Severin și Tulcea, unde marile firme lipsesc, iar investițiile publice sunt modeste.
De exemplu, în Mehedinți nu există nicio companie mare care să asigure venituri consistente la bugetul de stat sau locuri de muncă semnificative pe plan local.
„Sunt multe județe care, fără IMM-uri, ar intra în faliment administrativ. Chiar și acum, multe dintre ele nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii și au nevoie de sprijin financiar de la guvern”, ne-au declarat reprezentanții patronatelor IMM-urilor.
Situația IMM-urilor în Mehedinți
Firme mijlocii
2023
- 10 firme mijlocii cu cheltuieli totale de 1 miliard de lei, o cifră de afaceri de 957 de milioane de lei, un profit brut de 76 de milioane de lei (profit net de 69 de milioane de lei) și 2.596 de angajați.
2018
- 6 firme mijlocii cu cheltuieli totale de 681 de milioane de lei, o cifră de afaceri de 652 de milioane de lei, un profit brut de 54 de milioane de lei (profit net de 50 de milioane de lei) și 1.718 angajați.
2014
- 2 firme mijlocii cu cheltuieli totale de 146 de milioane de lei, o cifră de afaceri de 142 de milioane de lei, un profit brut de 35 de milioane de lei (profit net de 33 de milioane de lei) și 488 de angajați.
Întreprinderile mici din Mehedinți
2023
- 10 firme mici cu cheltuieli totale de 1 miliard de lei, o cifră de afaceri de 957 de milioane de lei, un profit brut de 76 de milioane de lei (profit net de 69 de milioane de lei) și 2.596 de angajați.
2018
- 6 firme mici cu cheltuieli totale de 681 de milioane de lei, o cifră de afaceri de 652 de milioane de lei, un profit brut de 54 de milioane de lei (profit net de 50 de milioane de lei) și 1.718 angajați.
2014
- 22 firme mici cu cheltuieli totale de 146 de milioane de lei, o cifră de afaceri de 142 de milioane de lei, un profit brut de 47 de milioane de lei (profit net de 42 de milioane de lei) și 488 de angajați.
Microîntreprinderile din Mehedinți
2023
- 3.634 microîntreprinderi cu o cifră de afaceri de 2,48 miliarde de lei, un profit brut de 416 de milioane de lei (profit net de 385 de milioane de lei) și 7.281 de angajați.
2018
- 2.841 microîntreprinderi cu o cifră de afaceri de 1,57 miliarde de lei, un profit brut de 238 de milioane de lei (profit net de 222 de milioane de lei) și aproximativ 9.600 de angajați.
2014
- 3.634 microîntreprinderi cu o cifră de afaceri de 1,01 miliarde de lei, un profit brut de 103 de milioane de lei (profit net de 89 de milioane de lei) și 10.066 de angajați.
Ce trebuie făcut pentru a sprijini IMM-urile
Pentru a preveni o destabilizare economică majoră și pentru a proteja IMM-urile – motorul economiei românești – România trebuie să își regândească urgent politica economică și relația cu Uniunea Europeană. În loc de măsuri ad-hoc și izolaționism, Fondul Monetar Internațional recomandă următoarele:
- Predictibilitate fiscală: Stabilirea unui cadru fiscal clar și transparent pe termen lung, astfel încât antreprenorii să poată planifica investițiile.
- Sprijin pentru IMM-uri: Acces simplificat la finanțare, reducerea birocrației și implementarea unor programe de sprijin aliniate la prioritățile europene.
- Colaborare cu UE: Utilizarea mai eficientă a fondurilor europene pentru dezvoltare și implicarea activă în politicile comune ale Uniunii.
- Digitalizare și inovație: Investiții în modernizarea infrastructurii digitale și sprijinirea IMM-urilor pentru adoptarea noilor tehnologii.
România trebuie să valorifice apartenența la Uniunea Europeană ca o oportunitate pentru dezvoltare, nu ca o povară. Doar printr-un parteneriat activ cu UE și prin sprijinirea IMM-urilor, economia românească poate deveni mai rezilientă și mai competitivă pe termen lung.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
