Impozitarea microîntreprinderilor. Guvernul și Comisia Europeană negociează și variantă creșterii impozitul de 3% pe cifra de afaceri

Comisia Europeană a propus guvernului să aleagă între scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi până la maximum 100.000 de euro pe care se impozitează acum maximum 3% sau să se mențină pragul cifrei de afaceri la 500.000 de euro, dar să ridice peste 3% procentul la care se face impozitarea. Informația ne-a fost confirmată din mai multe surse, inclusiv de un ministru din Executivul României.

Partea română a contracarat prin faptul că România a rearanjat impozitatea societăților micro anul trecut, când pragul cifrei de afaceri a fost scăzut pentru 2024 de la un milion de euro la 500.000 de euro. „Noi deja ne-am respectat ceea ce ne-am asumat prin PNRR (n.r.- Planul Național de Redresare și Reziliență). Am schimbat regimul de impozitare. Nu vrem să mai facem altă schimbare”, ne-a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Negocierile sunt înghețate până la alegeri

Adrian Câciu a reprezentat Guvernul României la o mare parte din negocierile directe sau prin schimburi de documente avute cu Celine Gauer, directorul general în cadrul programului SG Recover al Comisiei Europene. Adrian Câciu ne-a asigurat că pentru moment nu se mai pune problema schimbărilor fiscale pentru acest an. „Noi am dorit să menținem pragul de 500.000 de euro. Nu va fi o modificare a acestui prag”, ne-a declarat acesta.

Când l-am întrebat dacă este totuși analizată varianta de a se crește procentul de impozitare, acesta nu ne-a mai răspuns așa clar în prima instanță. Apoi ne-a precizat că nu se discută acest lucru cu reprezentanții Comisiei Europene.

Din informațiile obținute de Termene.ro, delegația română a transmis Comisiei Europene că nu poate continua negocierile legate de impozitarea microîntreprinderilor până după alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Asta pentru că în România sunt înregistrate peste 300.000 de firme care pot fi considerate micro.

Și Rareș Bogdan, europarlamentar ne-a răspuns că în coaliția de guvernare s-au stabilit taxele pentru acest an în decembrie 2023 și de atunci nu s-au mai purtat discuții în coaliție pentru a schimba modul de impozitare a microîntreprinderilor.

Am cerut un punct de vedere și Comisiei Europene, dar pentru moment nu am primit informațiile solicitate. Însă, Economedia.ro a anunțat săptămâna aceasta că tranșa a treia din PNRR ar putea ajunge în România tocmai după alegerile europarlamentare din 9 iunie, asta la cererea României.

De altfel, pentru ca România să primească tranșa a treia din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, Comisia European cere tocmai ca să fie schimbată impozitarea microîntreprinderilor,asta pentru a micșora și deficitul de la bugetul public.

Impozitarea microîntreprinderilor în anul 2024

Prin Legea 296/2023, au fost introduse modificări semnificative în Codul fiscal, inclusiv în ceea ce privește regimul de impozitare al microîntreprinderilor.

Dacă în anul 2023 a fost aplicată o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, începând cu anul 2024 sunt aplicabile două cote de impozit: 1% și 3%.

Cota de 1% se va aplica pentru microîntreprinderile care realizează în cursul anului venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile menționate mai jos.

Deficitul bugetar este problema, nu Comisia Europeană

Bogdan Glavan, analist economic, crede că reprezentanții Comisiei Europene doresc o politică fiscală unitară și corectă, nu cer neapărat creșterea taxelor.

„În PNRR nu ni se spune nimic legat de creșterea sau de scăderea taxelor, ceea ce ni se spune este că trebuie să uniformizăm sistemul fiscal așa încât să nu mai existe tratamente diferite și excepții”, ne spune acesta.

„Ceea ce ne atrage atenția Comisia Europeană este că avem acel deficit bugetar excesiv de 6,6% și ne cere să avem o strategie pentru a scădea acest deficit. România nu a îndeplinit multe dintre țintele asumate în PNRR pentru prima jumătate a lui 2023 și aproape nimic din ce și-a asumat pentru a doua jumătate a anului trecut. Suntem dificitari la reforma pensiilor, la reformele din sectorul energetic etc., reforme ce ne-ar fi asigurat o strategie pe termen lung inclusiv pentru scăderea deficitului”, explică Bogdan Glavan.

„De aceea, Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru PNRR care a venit în România lunile trecute, a adus în discuție inclusiv problema impozitării microîntreprinderilor, iar Guvernul vorbește despe creșterea nivelului de impozitare. Este cel mai simplu să crești impozitele, atunci când nu ai o strategie pentru reducerea deficitului bugetar”, încheie Bogdan Glavan.

Adrian Bența, analist economic, susține și el că modul de alcătuire a bugetului este problema. „Guvernanții au la dispoziție trei metode pentru a reduce deficitul bugetar, respectiv reducerea cheltuielilor, lucru foarte greu de realizat, deoarece nu pare să existe o disciplină în acest sens, introducerea de noi taxe sau realizarea de noi împrumuturi. Atunci când vorbește de posibila creștere a taxelor, domnul Câciu pare să ia în calcul varianta cea mai accesibilă. Regimul microîntreprinderilor din România nu mai este demult unul de invidiat, foarte multe firme mici optând de la începutul anului pentru plata impozitului pe profit în locul impozitului pe cifra de afaceri, deoarece această variantă din urmă nu mai era avantajoasă. În acest context au fost desființate și multe locuri de muncă”, explică Adrian Bența.

Când o firmă este microîntreprindere în 2024

Începând cu anul 2024, o persoană juridică de la noi din țară poate aplica regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor dacă îndeplinea la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, următoarele:

• A realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Pentru determinarea echivalentului în euro se utilizează cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Această limită privind veniturile se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare. Legăturile sunt verificate la 31 decembrie 2023.
• Capitalul social al firmei este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale.
• Nu se află în proces de dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, conform legii.
• A realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – „Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal”, în proporție de peste 80% din veniturile totale.
• Are cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzute la art. 48 alin. (3), respectiv în cazul unei microentități înființate în cursul anului, care are obligația de a angaja în termen de 30 de zile de la data înregistrării la Registrul Comerțului. Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:

• Au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi.
• Au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
• Au asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și sunt singura persoană juridică stabilită de către aceștia să aplice acest regim. Asociații/acționarii persoanei juridice române care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie, o singură persoană juridică română care aplică regimul micro. Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociați/acționari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidența impozitului pe profit.
• Au depus în termen situațiile financiare anuale, dacă au această obligație potrivit legii.

Cota de 3% se va aplica pentru microîntreprinderile care îndeplinesc următoarele condiții:

• Realizează venituri de peste 60.000 euro și până în 500.000 euro; sau
• Desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:
• 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,
• 5829 – Activități de editare a altor produse software,
• 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client),
• 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației,
• 5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare,
• 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată,
• 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,
• 5590 – Alte servicii de cazare,
• 5610 – Restaurante,
• 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,
• 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,
• 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor,
• 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,
• 8621 – Activități de asistență medicală generală,
• 8622 – Activități de asistență medicală specializată,
• 8623 – Activități de asistență stomatologică,
• 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Valorile limită în euro menționate anterior sunt verificate prin calcularea sumei veniturilor înregistrate de la începutul anului fiscal. Pentru a determina echivalentul în euro, se folosește cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depășesc plafonul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfășoare una sau mai multe activități menționate anterior, aceasta va aplica cota de 3% începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații.

De asemenea, în cazul în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN menționate mai sus obțin venituri și din alte activități, în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.