Eurotex Company, compania de textile fondată de Marius Șandru la Iași în 1991, și-a încheiat activitatea la finalul lunii trecute. Știrea a fost anunțată inițial de Ziarul de Iași și confirmată apoi de Marius Șandru.
Patronatele și companiile din domeniul textil consideră că oprirea producției la Eurotex Company nu este o excepție și tot mai multe companii vor avea aceeași soartă în actualele condiții economice.
Semne negative
Sectorul este nemulțumit de majorarea salariului minim brut cu 700 de lei în cursul acestui an. Ultima creștere, până la 3.700 de lei, s-a înregistrat în iulie. În plus, concurența tot mai puternică din partea Turciei, China, dar și a altor state din Asia și Africa îi fac pe partenerii fabricilor din România să-și mute comenzile în alte state.
Reamintim că societatea ieșeană a fost un jucător important pe piață. În perioada de glorie, de acum un deceniu, administra trei fabrici în județul Iași, în care lucrau 750 de oameni.
„Cred că este nevoie de implementare de îndată a unor măsuri pentru salvarea sectorului confecţii textile, astfel încât să fie posibilă continuarea activităţii societăţilor care activează în acest domeniu, cu efecte benefice pentru economie în ansamblul ei. Suntem convinşi că neluarea cu urgenţă a unor măsuri ar afecta grav acest sector de tradiţie al economiei româneşti şi, implicit, bugetul de stat, şi că acest sector poate ajunge cu siguranţă din nou competitiv, prin aplicarea unor politici publice corespunzătoare, prin accesarea de fonduri europene şi prin ajutoare de stat, astfel încât să fie în măsură a genera în viitor venituri însemnate la bugetul de stat, şi a se preveni pierderea iremediabilă a forţei de muncă calificată, situaţie care apare cu evidenţă că nu va mai putea fi ulterior reversată", se mai spune în documentul semnat de preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din România, Florian Marin, şi de preşedintele Braiconf SA, Constantin Ştefan.
Cazul atipic al Eurotex Company
Societatea ieșeană a închis activitatea după un an de profit și cu afaceri de peste 50 de milioane de lei.
Compania a colaborat cu branduri internaționale cunoscute precum Zara, Bershka, H&M, Mango, C&A și Desigual, contribuind la producția de modă pentru piețele internaționale.
Informația deținută de „Ziarul de Iași” privind oprirea activității a fost confirmată de Marius Șandru, care a explicat că decizia a venit pe fondul unor schimbări majore pe piața globală a modei.
Printre motive se află reorientarea consumatorilor către produse sustenabile, migrarea producției către țări cu costuri mai reduse, cum ar fi Bangladesh și India, la care se adaugă impactul pandemiei asupra industriei și criza de consum din 2023.
Eurotex Company a fost o afacere profitabilă de-a lungul acestor ani, fără să înregistreze pierderi financiare. În 2023, compania a avut o cifră de afaceri de 58,9 milioane de lei și un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei.
Problemele Eurotex sunt problemele ale întregului sector
Industria textilă este afectată, printre altele, de costul salarial în creştere şi de lipsa lichidităţilor, susţin reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din România (FSLR).
Potrivit organizației, „situaţia actuală a industriei textile converge spre o dispariţie imediată a acesteia, ca şi efect al lipsei competitivităţii generate de costul salarial în creştere, atât ca şi pondere în costuri cât şi ca şi valoare absolută, precum şi faţă de competitivitatea crescută de pe pieţele externe a altor actori care redirecţionează comenzi din România”.
Federația propune și măsuri pentru redresarea industria textile.
Măsuri pe termen scurt
Decizii pe termen scurt includ:
- reducerea taxelor şi impozitelor legate de forţa de muncă în industria textilă;
- instituirea unei scheme de sprijin prin ajutor de stat pentru industria textilă similară schemei de sprijin „Schema HoReCa" instituită prin OUG 224/2020;
- instituirea unei scheme de finanţare garantată de stat în condiţii preferenţiale care să fie dedicată exclusiv companiilor din industria textilă;
- acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare.
„România are cele mai mari costuri cu forța de muncă la nivelul salariului minim, situaţie care face complet neprofitabile companiile din industria textilă, care înregistrează o pondere semnificativă cu forţa de muncă în costul de producţie”, precizează reprezentanții asociației.
Decizii pe termen lung
Măsurile pe termen lung trebuie să se concentreze pe Strategia UE în domeniul textilelor în care se creionează condiţiile în care vor putea opera în viitor unităţile de producţie din industria textilă.
- ajutoare de stat şi/sau programe pe fonduri europene destinate exclusiv achiziţionării de echipamente, modernizării unităţilor de producţie sau construcţiei de noi unităţi de producţie în industria textilă care să corespundă strategiei UE;
- schemă de ajutor de stat/programe fonduri europene pentru asigurarea ocupării forţei de muncă în industria textilă pe termen mediu şi lung;
- schemă de ajutor de stat/programe fonduri europene pentru dezvoltarea producţiei sub marca proprie şi comercializării acesteia prin unităţi specializate - trecerea de la lohn la producţia sub marcă proprie, ca o condiţie esenţială pentru ameliorarea valorii adăugate în industrie;
- iniţierea şi sprijinirea unor programe care să asigure materia prima necesară în industria textilă naţională;
- adoptarea unor măsuri fiscale pentru scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale a companiilor din industria textilă;
- asigurarea unui pachet integrat de investiţii inovative pentru protejarea forţei de muncă, asigurarea tranziţiei de la şcoală la viaţă activă, dezvoltarea de competenţe în design şi dezvoltare de mărci proprii.
Forța de muncă a ajuns să coste prea mult pentru industria textilă
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2022, ponderea cheltuielilor cu salariile în costul total al companiilor din domeniul „Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” este de 95,3%, și pentru restul domeniilor din industria textilă cifrele se situează în jurul procentului de 95%.
De asemenea, tot conform datelor INS, salariile medii nete plătite în acest sector de către angajatori în anul 2023 s-au situat în jurul cifrei de 2.800 lei net pentru domeniul „Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte”, 2.900 lei net în domeniul „tăbăcirea şi finisarea pieilor” şi de 3.200 lei în domeniul „Fabricarea produselor textile”, în condiţiile în care salariul minim brut a fost în anul 2023 în suma de 3.000 lei.
Datele statistice ale INS cuprind şi personalul care nu este direct productiv, cu salarii mai mari.
A altă măsură necesară de sprijin ar fi eliminarea pe termen scurt, între 1 an şi 2 ani, a taxelor şi impozitelor aferente industriei textile pentru salariul minim brut.
„Totodată, pentru salariile care depășesc salariul minim brut se impune o taxare redusă prin eliminarea impozitului pe venit, 0% în loc de 10%, restul contribuţiilor urmând a fi reduse: CAS de 10%, CASS 5%, CAM - eliminat”, precizează Federaţiei Sindicatelor Libere din România.
Afaceri de 170 de miliarde de euro în 2023 în industria textilă din Europa
În Europa, industria textilă are 200.000 de companii și 1,3 milioane de angajați. Cea mai mare parte a industriei o reprezintă întreprinderi mici, de familie, adesea cu decenii de tradiție și măiestrie.
Potrivit estimărilor Euratex, în 2023 cifra de afaceri a companiilor din domeniul textil din Europa s-a ridicat la 170 de miliarde de euro, în creștere cu 2% față de 2022. În același timp, investițiile din domeniu sunt estimate la 4,5 miliarde de euro anul trecut, însă numărul de angajați a scăzut ușor față de 2022, cu 1,1%.
Balanța comercială a înclinat în favoarea importurilor extracomunitare, care au însumat anul trecut 115 miliarde de euro (-17% față de 2022), în timp ce exporturile au reprezentat 64 de miliarde de euro (-3,8% față de 2022).
Analiza Euratex arată că cel mai important sector al industriei rămâne cel de confecții și modă (42%), urmat de textilele pentru casă, inclusiv tapițerie (14%) și cele industriale și tehnice (19%).
În ceea ce privește contribuția statelor membre în cadrul sectorului de textile și confecții, Italia arecu 24% din totalul forței de muncă și cu 36% din totalul cifrei de afaceri.
România, deși se clasează pe locul 4 la capitolul forță de muncă. Țara noastră are 8% din total (după Polonia și Portugalia – fiecare cu 10% și Germania cu 9%). Însă, România aduce la masă doar 3% din totalul cifrei de afaceri la nivelul UE. Prin comparație, Polonia are 4%, Portugalia 5%, Spania 7%, Franța 9%, iar Germania 15%.
Peste 54.000 de angajați erau înregistrați la sfârșitul anului trecut în industria textilă din România.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
