În același timp, investitorii au realizat tranzacții cu cele opt ETF-uri în valoare de 865 mil. lei în prima jumătate a anului 2026, dublul întregului an 2025, într-o piață dominată de un singur fond, care deține 55% din activele totale de 2,5 mld. lei.
Explozia în cifre
Unitățile de fond au fost clasa de active cu cea mai rapidă creștere de la BVB în primul semestru, într-un an în care întreaga piață a accelerat.
Cele opt ETF-uri de acțiuni au rulat 865 mil. lei în doar 121 de ședințe, mai mult decât dublul întregului an 2025 (421 mil. lei) și de aproape patru ori suma anilor 2020-2023 la un loc.
Cifrele exclud singurul dintre cele nouă ETF-uri listate la BVB care nu este pe acțiuni – un fond de titluri de stat românești în euro al croaților de la InterCapital ETF, care a însumat însă un rulaj de numai 244.732 de lei în tot semestrul.
O Comparație și mai relevantă între o jumătate de an și ani întregi se face însă pe medii zilnice, iar acolo saltul e și mai abrupt. Media a urcat la 7,2 mil. lei pe ședință, de peste patru ori nivelul din 2025 (1,7 mil. lei) și de 123 de ori peste cel din 2020, când ETF-urile rulau sub 58.000 de lei pe zi.
Ieșirea din nișă
Creșterea ETF-urilor nu este doar un efect al valului general de lichiditate, deși valul există – tranzacțiile cu acțiuni s-au dublat la începutul anului, pe fondul rotației capitalului dinspre obligațiuni spre acțiuni.
ETF-urile cresc mai repede decât piața care le găzduiește. Ponderea lor în rulajul pe acțiuni al pieței principale a urcat de la o zecime de procent în 2020 la 6,4% în primul semestru din 2026.
Numărul de tranzacții demonstrează și mai limpede adopția în rândul investitorilor. La fiecare 100 de tranzacții cu acțiuni individuale, investitorii au încheiat în primul semestru alte 21 de tranzacții cu ETF-uri de acțiuni, față de mai puțin de una în 2020.
În medie, au fost realizate un număr de 1.974 de tranzacții cu ETF-uri pe ședință, aproape triplu față de anul trecut. Este vorba de ordine mici, numeroase, tiparul clasic al investitorului de retail care cumpără recurent.
Cele opt fonduri
Piața s-a construit asimetric în timp. ETF BET Patria-TradeVille a fost singurul instrument de acest tip vreme de peste un deceniu, din 2012, iar șase dintre cele opt fonduri s-au listat abia în ultimii doi ani.
Șase fonduri oferă expunere pe acțiunile românești, prin indicii BET, BET-TRN, BET-TR, BET-NG și BET-EF, iar două deschid ferestre către piețele din Slovenia (SBITOP) și Croația (CROBEX10), prin clase de unități în lei listate la București.
Toate cele opt fonduri au administrare pasivă și acumulează veniturile. Niciun ETF de la BVB nu distribuie dividende, ci le reinvestește automat, detaliu care schimbă calculul pentru investitorul obișnuit cu randamentele de dividend generoase ale bursei românești. Câștigul din dividende există, dar se regăsește în prețul unității de fond, nu în contul curent.
Un fond cât șapte
Activele nete ale celor opt fonduri însumau 2,52 mld. lei la 30 iunie, dintre care 2,02 mld. lei în cele șase cu expunere pe România. Distribuția este însă extrem de inegală. ETF BET Patria-TradeVille administrează singur 1,4 mld. lei – 55% din total și aproape 80% dacă excludem cele două fonduri cu expunere pe piețe străine.
De asemenea, ETF BET Patria-TradeVille numără 45.786 de investitori din cei peste 67.000 înregistrați în fondurile românești, sumă care poate include dublări, un investitor putând deține mai multe fonduri. La celălalt capăt, ETF BET BRK are active de 3,1 mil. lei și 335 de investitori.
Nou-venitul BT Index Romania ETF BET-TR, listat abia pe 23 aprilie, a urcat deja pe locul secund, cu active de 257 mil. lei și aproape 11.000 de investitori în nici trei luni, cel mai rapid start din istoria segmentului, alimentat de forța de distribuție a grupului Banca Transilvania. ETF-ul grupului BT a pornit însă cu peste 80 mil. lei active.
Activele celor opt ETF-uri reprezintă sub 0,4% din capitalizarea pieței principale, de 669 mld. lei, dar fondurile generează 6,4% din rulajul pe acțiuni. În ceea ce privește natura instrumentului, ETF-urile de la BVB sunt deocamdată vehicule de tranzacționare intensă, nu de deținere pasivă la scară mare.
Ce susține boomul
Potrivit unei analize publicate de Asociația Analiștilor Financiar-bancari din România (AAFBR), circa două treimi din subscrierile nete în fondurile pe acțiuni de la începutul anului merg către vehicule pe indici – fonduri deschise de tip index și ETF-uri – într-o industrie a fondurilor care a sărit de la 4-5 mld. euro, nivel stagnant vreme de peste 10 ani, la 8,3 mld. euro la finalul lunii mai. Fondurile pe indici au ajuns, în premieră, să conteze vizibil în lichiditatea zilnică a bursei și în evoluția cotațiilor.
Creșterea liderului pieței confirmă că banii sunt proaspeți, nu doar reevaluați. Activul ETF BET Patria-TradeVille a avansat mai repede decât valoarea unitară a fondului, semn de emisiuni nete de titluri noi (subscrieri care depășesc răscumpărările), nu doar de apreciere a portofoliului odată cu indicele BET, care a câștigat 33% în primul semestru.
Ce urmează
Extinderea segmentului continuă pe două direcții, produse noi și piețe noi. ASF a autorizat pe 24 iunie al zecelea ETF, Globinvest BET-XT ETF, al doilea fond al administratorului clujean, de această dată pe indicele extins BET-XT.
Totodată, InterCapital ETF, administratorul croat cu patru fonduri pașaportate la București, își extinde ETF-urile pe România și pe bursa de la Budapesta, unde investitorii maghiari vor primi expunere directă pe acțiunile și obligațiunile românești.
Creșterea rapidă a fondurilor pe indici a atras și primele semnale de atenție. Analiștii au început să discute capacitatea vehiculelor pasive de a amplifica mișcările pieței, în ambele direcții, pe o bursă cu adâncime încă redusă.
Deocamdată însă, fluxurile curg într-un singur sens, iar semestrul al doilea pornește cu un record deja asigurat. Indiferent ce se întâmplă până în decembrie, 2026 rămâne anul în care ETF-urile și-au câștigat locul în structura pieței de la București.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
