Intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), stabilit la un nivel de 0,5% din venituri, se aplică, potrivit OMF 5433/2023, persoanelor juridice care desfășoară activități corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:
- ”0610 - „Extracția țițeiului“;
- 0620 - „Extracția gazelor naturale“;
- 1920 - „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului“;
- 3522 - „Distribuția combustibililor gazoși, prin conducte“;
- 3523 - „Comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte“;
- 4671 - „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate“;
- 4730 - „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate“;
- 4950 - „Transporturi prin conducte“.
Retaileri alimentari în categoria firmelor din domeniul petrol și gaze
Codul 4730 - „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate“, ce implică, între altele, vânzarea cu amănuntul a produselor lubrifiante (inclusiv ulei) și de răcire (antigel) pentru autovehicule, precum și codul 4671 - „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate“ ce include, între altele, și comercializarea de combustibil lemons, naftalină se regăsesc între codurile CAEN secundare ale unor magazine de vânzare cu amănuntul ce au o cu totul altă activitate de bază cum ar fi, de exemplu, hipermaketurile alimentare ce vând la standuri specializate atât ulei lubrifiant, cât și antigel, naftalină sau lemn de foc.
Printre cei care au observat aceste neclarități fiscale se află și specialistul fiscal, Gabrel Biriș.
„Hypermarcheturile/supermarcheturile, cam toate au cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, care vând ulei de motor si antigel sunt companii din sectorul petrol și gaze încă din 2024. Aici intra sigur Metro, Selgross, Carrefour, Auchan, posibil si altele care vând ulei de motor sau antigel”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
De exemplu, Auchan Romania are pe lista de coduri CAEN secundare atât 4730, cât și 4671, alături de alte peste 200 de coduri CAEN, potrivit unei adrese ONRC.
În 2023, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 7,5 miliarde de lei. În lipsa unor noi clarificări sau decizii ale autorităților fiscale, pentru 2024 Auchan Romania ar trebui să achite impozitul de 0,5% din venituri, laolaltă cu mari companii ce au ca activitate de bază în domeniul petrol și gaze.
Situația de la Auchan poate fi aplicată ușor și altor companii de gen, cum ar fi cele enumerate de Gabriel Biriș, gen Metro, Selgross, Carrefour, dar și cele de bricolaj.
Situația este cu atât mai gravă cu cât „impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) se va aplica la veniturile totale ale societăților care desfășoară și activități descrie de codurile CAEN menționate mai sus, indiferent de ponderea acestor venituri în totalul veniturilor obținute”, după cum atrag atenția reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali, care au trimis la Ministerul Finanțelor mai multe adrese legat de acest aspect.
Reacția marilor magazine: „Nu este acceptabil”
Contactați de termene.ro, reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România au declarat că ”Interpretarea conform căreia pot intra în sfera de aplicare a ICAS diverși retaileri care au în portofoliu produse precum naftalină, cărbune, lemn de foc, cărbune sau peleți – deci care nu desfășoară efectiv activități în domeniul petrol și gaze naturale, produse care în unele cazuri pot avea caracter sezonier și să reprezinte categorii marginale, nu poate fi acceptată”.
”Mai mult decât atât, fără îndoială această viziune ar afecta grav lanțul comercial începând de la producător și ar distruge imediat orice formă de comerț cu astfel de produse , în detrimentul respectivelor activități economice, dar mai ales împotriva tuturor consumatorilor”, au mai spus aceștia.
Vânzările sezoniere, o altă problemă
Sfera exagerat de cuprinzătoare a ICAS nu este însă singura problemă a impozitului. Un alt punct asupra căruia au atras atenția reprezentanții CCF este că produse asociate domeniului de petrol și gaze ”pot intra sezonier sau întâmplător în portofoliul unor agenți economici. Legea nu prevede în prezent reguli de intrare sau ieșire din aceste sistem de aplicare a ICAS.
Potrivit textului de lege, acesti agenți economici ar trebui să datoreze ICAS pentru veniturile din întregul an ”ceea ce ar crea o sarcină fiscal total disproporționată și care nu pare a fi în acord cu intenția legiuitorului”, au mai atras atenția consultanții.
Ce este ICAS
Impozitul specific pe cifra de afaceri este definit în Articolul 18^3 din Codul Fiscal ce prevede că ”persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat potrivit alin. (2). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (2).”
Art. 2 ”Impozitul specific pe cifra de afaceri prevăzut la alin. (1) se determină astfel:ICAS = 0,5% x (VT – V_s – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificație:ICAS - impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul;VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz;V_s - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24;(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;(iv) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;(v) veniturile din subvenții;(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli”.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
